Vă invităm luni, 10 octombrie, de la ora 19:00 la ”Domicilu instabil – O istorie subiectivă a locuirii*”.

Spectacolul își propune o recuperare activ-afectivă și critic-politică a istoriei sociale a locuirii, precum și o reflecție asupra limitelor, proximităților și posibilităților pe care le instituie diverse forme de locuință.

Aceasta este cea de-a șasea colaborare cu rezidenții căminului „Amalia și șef rabin dr. Moses Rosen”, în cadrul proiectului de artă comunitară Vârsta4. Colectivul compus din rezidenți ai câminului și artiști au căutat subiecte și forme artistice prin care să le spună poveștile: cântec, dans, piese de teatru și monoloage despre experiențele lor de viață.

Intrarea liberă pe bază de rezervare la goo.gl/Z067rB
Pentru informații 0728072362 sau [email protected]

domiciliu_instabil domiciliu-instabil domiciliu-instabil-macarale
* Fotografii de Marc Teuscher

De asemenea, vă așteptăm duminica aceasta la un dublu eveniment: vizionarea filmului „Petrecerea s-a terminat” / „La fête est finie” despre transformările generate în Marsilia de proiectul Capitalei Europene a Culturii și relansarea website-ului artapolitica.ro, într-un format nou și prietenos.

 

DOMICILIU INSTABIL

Colectiv: Iudith Ardeleanu, Marius Armașu, Mihaela Bîrlegi, Ioseph Cotnăreanu, Mișa Dumitriu, Paul Dunca, Margareta Eschenasy, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Jak Neumann, Katia Pascariu, Marius Rădulescu, David Schwartz, Lippa Segall, Pompiliu Sterian, Dorotea Weissbuch

Producție: Colectivul Vârsta4 în parteneriat cu Asociația ADO

Spectacolul Domiciliu instabil investighează, din perspectiva subiectivă a rezidentelor și rezidenților căminului „Amalia și șef rabin dr. Moses Rosen”, a felului în care s-au transformat și au evoluat procesele de locuire urbană în context local: de la reflectarea clivajului între clasele sociale în diferențele între locuințe, trecând prin românizarea și evacuările în timpul războiului, până la locuirea precară în perioada socialistă târzie și experiențele traumatice ale evacuărilor de după 1989.

Spectacolul, în care performează nouă rezidenți din cămin, își propune o recuperare activ-afectivă și critic-politică a istoriei sociale a locuințelor, precum și o reflecție asupra limitelor, proximităților și posibilităților pe care le instituie diverse forme de locuință. Mai departe, spectacolul se constituie într-o reflecție asupra proceselor de modernizare și de instituire a diverselor forme de proprietate în context românesc, și a felului în care viața de zi cu zi a fost și este afectată de aceste procese.

Oana Stoica, Dilema Veche: ”Domiciliu instabil este un spectacol cu structură brechtiană şi conţinut de artă naivă (în sensul curentului artistic generat de creatori care nu au studii, dar care au fost receptori şi restituitori ai „realităţii“). Dar mai mult decât atât, este spectacolul admirabil al unor oameni „locuiţi“ de istorie.”