17 iunie – 29 iulie 2016
LILIANA BASARAB
TALENTUL NU E DEMOCRATIC, ARTA NU E LUX
(Greierele și Furnica)
Participă: Petronela Grigorescu și Bogdan Pălie
Design proiect: Costel Chirilă
Curator: Cătălin Gheorghe
Într-o vreme agitată a reconsiderărilor, când statutul artistului este discreditat, recuperat, defăimat, reabilitat, când avatarul său e văzut ca antreprenor, activist, animator, insurgent, când democrația e mereu „luată înapoi” de la o oligarhie egocratică la alta, când arta e văzută ca marfă, ca stare, ca divertisment, ca formă de participare socială, ca un lux în trend, ca o vocație de a riposta la recrudescența represiunii sistemului, toată lumea mai crede încă în lecții, însă nu neapărat mai poate adera fără ezitare la sensul moralei vreunei istorisiri.
În cazul de față, Liliana Basarab răstoarnă parabola fabulei esopiene „Greierele și Furnica”, reinterpretată în atâtea variante în timp și atât de cunoscută prin rescrierea sa de către Jean de la Fontaine, chestionând statutul artistului și valoarea muncii sale, de cele mai multe ori nerecunoscute, în raport cu funcționarea ideologiei distribuirii în contextul iluziei acumulărilor prin „munca cinstită” a celorlalți. Se știe că o serie de contra-fabule descriu obiceiul furnicii de a-și aduna proviziile pe seama muncii altora. Însă nu aceasta este compoziția de fugă a proiectului pus în scenă la Borderline Art Space.
Implicată și în acțiuni educaționale pentru copii, Liliana Basarab reacționează critic și creativ față de conținuturile obișnuite, și de cele mai multe ori nechestionate, ale învățăturilor morale în funcție de care este proiectată dezvoltarea personalității copiilor în sistemul cunoașterii modului în care ar trebui să fie construite relațiile sociale.
În raport cu munca invizibilă, și cu dificultățile induse în percepția majorității de a recunoaște performarea artistică ca fiind muncă, se poate reconsidera modalitatea de educare a înțelegerii valorii sociale a efortului creativ. Dacă unui artist i se poate imputa că este perfect vinovat de efectele iernii austerității, fiind pedepsit că nu s-a mobilizat exemplar pentru a-și modela și gestiona profilul antreprenorial, atunci, pe lângă motivația, instinctul, datoria sa de a face artă ca reprezentare critică a realității va trebui să se auto-reprezinte politic pentru a-și argumenta dreptul de a fi înțeles în logica pe care și-a asumat-o. Munca artistului e în producție, în politică și în suportarea consecințelor lor.
„Winter is coming”.
Liliana Basarab (n. 1979) este o artistă vizuală, activă profesional în București, dar care și-a început cariera în Iași, la începutul anilor 2000. Practica ei artistică este angajată social și funcționează adesea ca un comentariu la adresa noțiunii de reprezentare. Mediile artistice abordate de Liliana Basarab sînt performance-ul, sculptura, desenul, ateliere participative și lucrările video. După finalizarea unui Master la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași în 2005, a luat parte la programul Pavillon/Palais de Tokyo, Paris, Franța. A urmat o serie de rezidențe, în ordine inversă cronologic, la Platform, Vaasa, Finland (2014); la MPRA, Poznan, Polonia (2012); CEC Artslinks găzduită de Dayton Visual Art Center, Ohio, USA (2010 și 2011); CIAC (în parteneriat cu The Ark și AFCN), București (2009); Künstlerhaus Schloß Balmoral, Bad Ems, Germania (2008), Artistsne(s)t ProHelvetia, Sinaia (2007); W 139, Amsterdam, Olanda (2004); NIFCA, Soumenlinna, Helsinki, Finlanda (2003).
Expoziție realizată în cadrul programului curatorial:„Borderline Art Space – producție culturală experimentală în noile media”. Proiect sprijinit financiar de Administrația Fondului Cultural Național. Partener: Universitatea de Arte „George Enescu” Iași. Sponsor: Gramma Winery.
Recent Comments