Uniunea Artistilor Plastici / Bistrita organizeaza in perioada 30 iulie 2015 – 16 august 2015 la GALERIA ARCADE 24 din Bistrita ( Piata Centrala nr. 24) expozitia de sculptura a artistei MARIA SICOIE Laureat al premiului “Grigore Bradea’ 2014.

In cadrul expozitiei vor fi prezenti deasemenii Toma Barbulescu (muzica/proiectie) si Ingrid Teodosiu (fashion designer)

Curatorul expozitiei este criticul de arta: OLIV MIRCEA.

Expozitia este expresia “ PREMIULUI PENTRU SCULPTURA “GRIGORE BRADEA” acordat de Fundatia Culturala “Grigore Bradea” in colaborare cu Uniunea Artistilor Plastici /Bistrita si Universitatea de Arte si Design din Cluj-Napoca

Vernisajul expozitiei de sculptura “PADUREA NEBUNA” are loc: JOI, 30 iulie 2015, ora 19 la GALERIA ARCADE 24. Expozitia va fi prezentata de criticul de arta Oliv Mircea.

La vernisaj participa sculptorul Alexandru Pasat, prof. Univ. Dr. seful catedrei de sculptura a U.A.D. Cluj-Napoca si scriitoarea Ioana Bradea, Alexandru Bradea si Ion Radea, fiica si fiii sculptorului GRIGORE BRADEA.

In cadrul vernisajului va fi anuntat si numele cistigatorului pentru anul 2015 al PREMIULUI PENTRU  SCULPTURA AL ASOCIATIEI CULTURALE “GRIGORE BRADEA”

Expozitia MARIEI SICOIE se origineaza in urmatorul concept exprimat literar si iconic de autoarea insasi. Iata-l:

Pădurea nebună

Povestea aceasta a început cu un vis. Un vis în care, ca în toate visele, nu știi exact care e hotarul dintre real și fantastic, dar ai revelația că imaginile visate nu sunt altceva decât călătorii în sine. Se făcea că niște animale rătăcite se hrăneau cu nesaț din sânii fructelor suspendate în copacii dintr-o pădure. Laptele salvator li se prelingea pe lângă buzele înfometate, o abundență nesperată și neanunțată.

Padurea nebună reprezintă un univers miniatural ieșit din timp, dar special definit în spațiu, în care speciile regnului vegetal și animal conviețuiesc ideal în mod sinergic. Ansamblul este alcătuit din animale și plante fantastice, himere care vin de niciunde și pleacă spre nicăieri, fiecare dintre ele având elemente umane. Umanul este reprezentat aici de mameloane, simbol al abundenței, dar și de capete grotești de păpuși, simbol al degradării umane, iar simbioza dintre aceste lumi fantastice aflate într-o metamorfoză halucinantă crează iluzia de nebunie. Fructele prevăzute cu mameloane de femeie sunt suspendate în copaci, așteptând să fie devorate. Hrana propriu-zisă a fructelor sălbatice din această pădure este deopotrivă reală și spirituală. Fapturi hibride se întind spre a se hrăni din acest miracol de sexualitate și sacralitate, deopotrivă. Paradoxal, pădurea este nebună prin însăși normalitatea ei. Atmosfera nu este liniștitoare, ci mai degrabă halucinantă, generând un soi de tulburare binefăcătoare, stimulativă.

Pădurea nebună este un joc-spectacol al fantasmelor care întruchipează o lume a belșugului. Lumea aceasta este o scenă, un  mare teatru al vieții cotidiene, iar pentru privitor este un început de reflecție. În simbolistica peisajului fructele semnifică hrana spiritului, care trebuie să fie izvorul de inspirație al artiștilor. Fructele sunt dătătoare de muzică, vers, penel. Viețuitoarele fantastice care se hrănesc din Pădurea nebună sunt întruchiparea celor însetați de artă. Înfățișarea lor care pendulează între animal și uman sugerează armonia și conviețuirea dintre arte. Vegetalul și animalul se completează reciproc într-un spectacol de factură fantastică, dar totuși atât de reală. Noi, spectatorii, suntem invitați să participăm la acest joc, să ne hrănim ca niște prunci care sug la sânul naturii, iar apoi, mai bogați, să ne contopim cu însăși pădurea. Suntem invitați să devenim la fel de nebuni ca sălbăticia în care pășim.

Maria Sicoie