UNIVERSITATEA DE ARTĂ ŞI DESIGN DIN CLUJ-NAPOCA în parteneriat cu MUZEUL DE ARTĂ CLUJ-NAPOCA şi UAP, fililala Cluj organizează expoziţia cu titlul „T.A.N.G.O. – turning art now gliding over”, în care pictura artistului Ioan Sbârciu intră într-un dialog artistic cu lucrările semnate de 9 artiste reprezentative pentru noul val în arta contemporană românească: Teodora Axente, Anca Badea, Anca Bodea, Anca Brânzaş, Ioana Iacob, Oana Năstăsache, Ioana Olăhuţ, Alexandra Ioana Şerban şi Andrea Tivadar. Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 20 mai, ora 18, în sălile Muzeului de Artă Cluj-Napoca, P-ţa Unirii, nr. 30. Expoziţia va fi deschisă în perioada 20 mai – 30 iunie 2015.
În funcţie de preferinţele artistice şi de tematică, „T.A.N.G.O.”-ul pictural se situează la graniţa dintre figurativul promovat de Şcoala de pictură de la Cluj (Anca Bodea, Ioana Olăhuţ, Anca Brânzaş, Ioana Iacob, Anca Badea şi Teodora Axente) şi abstractul atât de îndrăgit de către Ioan Sbârciu (în creaţiile semnate de Oana Năstăsache, Andreea Tivadar şi Alexandra Ioana Şerban), acesta devenind şi un numitor comun al celor 9 artiste, care l-au avut ca profesor în diverse etape ale dezvoltării lor profesional-artistice.
Lucrările lui Ioan Sbârciu dezvăluie o serie de preocupări constante privind identitatea personală și socială a individului într-o contemporaneitate extrem de turbulentă, în care artistul are suprema libertate de expresie. Peisajele ce creează un imaginar complex la granița dintre figurativ și non-figurativ, cu scene mitologice și personaje simbolice reiterate într-un prezent intempestiv conferă forță, senzualitate, mister și energie întregului ansamblu expozițional.
Dacă Teodora Axente se inspiră din problematicile reale cu care se confruntă individul, precum: izolarea, anxietatea, lipsa de comunicare, slăbiciunea, Alexandra Ioana Şerban, la rândul său, se întoarce spre sinele suspendat între trecut şi viitor. Creaţiile Andreei Tivadar abordează o zonă intimistă de raportare şi manifestare a artistului în relaţie cu procesul de construcţie conceptuală şi tehnică a unei imagini pur picturale. Rafinamentul, acurateţea, intuiţia, diversitatea, simplitatea sunt cei mai adecvaţi termeni asociaţi percepţiei vizuale pentru a defini lucrările semnate de Oana Năstăsache. În picturile sale, Anca Badea caută un refugiu împotriva cruzimii existenţei istorice în iubire, care, alături de vise, credinţă şi artă conferă vieţii starea de graţie a transcenderii.
Ioana Iacob mărturisește că interesul său în mediul pictural trece din simpla lui implementare în chestionarea şi testarea lui cu pasiune cu afecţiune jucându-se cu el şi încercând a-l înţelege ca o formă cultă de artă mai degrabă decât ca o senzuală prezentare a materiei. Pentru Anca Brânzaş pictura reprezintă o libertate personală, de „fiinţare” întru şi prin creaţie. În lucrările sale, Anca Bodea este interesată nu neapărat de natură, ci mai degrabă de un anume tip de imagine pe care genul peisajului, fie el exotic, fie sentimental, eroic ori familiar o poate naşte. Ioana Olăhuţ, la rândul său, susţine prin lucrările sale independența și satisfacția instantanee pe care i-o oferă arta, prezentele picturi având ca punct de pornire o serie de concepte preluate din psihiatrie, cu accent pe relațiile umane, zonă care s-a aflat mereu în centrul preocupărilor sale ca artist vizual.
Forţa, autenticitatea şi experienţa pictorului Ioan Sbârciu potenţează tinereţea, vivacitatea şi energia tinerelor artiste reprezentante ale Şcolii de pictură de la Cluj. Cândva deschizător de drumuri pentru grupul celor 6 (de mare succes în anii ’90, reprezentanţii acestuia confirmând în timp şi devenind artişti recunoscuţi şi apreciaţi în plan internaţional), Ioan Sbârciu are din viziunea şi curajul de a se alătura unui grup inedit, feminin de această dată, cu provocarea unui T.A.N.G.O. ce poartă în interiorul său valenţele unei noi reuşite artistice.
Recent Comments