Cum ar trebui să arate galeriile de artă românească de patrimoniu

Arta românească de patrimoniu este segmentul cel mai puternic apreciat al pieței de artă românești, care realizează majoritatea tranzacțiilor acestei piețe de profil.

Din 2008, chiar dacă a fost începutul perioadei de criză, piața de artă din România a cunoscut o creștere susținută de 30% anual, ritm ce se conturează și se menține și anul acesta. De la 2,5 milioane de euro tranzacționate prin case de licitații în România în 2008, piața licitațiilor de artă a ajuns în 2012 să totalizeze 14,6 milioane de euro. Randament mediu anual în ultimii 5 ani: 27%. În medie, 400 obiecte tranzacționate public pe lună.

Într-o analiză a evoluției prețurilor, observăm că, dacă în decembrie 2008 înregistram prima tranzacție peste 100.000 de euro cu „Fata în roz” a lui Nicolae Tonitza, în 2011, Licitația de Primăvară Artmark cunoaște prima tranzacție de peste 200.000 de euro, iar aprilie 2013, la casa de licitații Goldart să depășească și următorul prag de 300.000 de euro. Prin extrapolarea trendului stabilit de piață în ultimii ani, ne așteptăm ca în viitorul apropiat, în 2-3 ani, să vedem și în piața românească de artă tranzacții de peste jumătate de milion de euro.

Paradoxal acest prestigiu al artei românești de patrimoniu nu este reprezentat prin galerii de artă dedicate, cum se întâmplă spre exemplu cu zona artei contemporane (15-25 de galerii, plus artist run spaces), ci este acoperit majoritar de anticariate, art dealeri si case de licitație. Această lipsă de reprezentare profesionistă a artiștilor români de patrimoniu este poate una dintre principalele cauze ale speculațiilor de toate tipurile de pe acest segment.

Galeriile de acest tip ar trebui să umple distanța dintre un muzeu și un anticariat. Această carență arată deopotrivă o fragilitate a segmentului artei românești de patrimoniu în care expertiza și evaluarea nu reușesc încă să impună standarde și etici profesionale, dar și un potențial financiar nefructificat suficient și corespunzător.

Cu atât mai interesantă se arată activitatea galeriei Rotenberg – Uzunov, una dintre puținele galerii de artă românească de patrimoniu.

Deschisă prin asocierea colecţionarilor de artă Mihail Rotenberg şi Eduard Uzunov, galeria este dedicată exclusiv artei româneşti clasice. Printre artiștii prezenți cu lucrări în galerie îi amintim pe: Camil Ressu, Vasile Gorduz, Theodor Aman, Adam Bălțatu, Gheorghe Petrașcu, Samuel Mutzner, Iliescu-Călinești, Oscar Han, Octav Băncilă.

Mihail Rotenberg este născut la Cernăuţi, este cunoscut în lumea întreagă ca specialist de top al comunicaţiilor digitale. De câţiva ani este producător de vinuri şi colecţionează artă, în special românească interbelică.
Eduard Uzunov e bucureştean, faimos pentru ridicarea celei mai importante afaceri din domeniul imobiliar, Regatta. Pasionat colecţionar de artă, deţine o impresionantă colecţie de pictură autohtonă, icoane şi sculptură românească.