Invitaţie în Ţinutul Pădurenilor – prezent şi tradiţie
Colegiul Naţional „Decebal” Deva
Colegiul Naţional „Decebal” din Deva vă invită marţi, 30 aprilie 2013, începând cu ora 17.00, la o serie de evenimente care îşi propun să aducă în atenţie o „frântură” din cultura oamenilor din Ţinutului Pădurenilor.
Grigore Roibu: „Oameni şi locuri” – expoziţie de fotografie.
Rusalin Işfănoni: proiecţie de fotografii, prezentarea monografiei „Pădurenii Hunedoarei” şi a filmului documentar „Nuntă pădurenească la Dăbâca”.
Program artistic: Ansamblul de dansuri „Poieniţa”al Colegiului Naţional „Decebal”.
Ţinutul Pădurenilor, aflat la mică distanţă de municipiul Hunedoara, este o zonă geografică care păstrează o cultură arhaică milenară. Pe de o parte, zona se dezvăluie plină de surprize ca o „insulă etnografică” în care s-au păstrat elemente materiale şi spirituale populare arhaice, iar, pe de altă parte, satele îmbătrânesc fiind tot mai depopulate, riscând ca zestrea lor culturală să dispară. „Cultura pădurenilor va supravieţui atât timp cât supravieţuiesc oamenii. Un lucru trist este faptul că satele pădureneşti sunt îmbătrânite şi multe sunt aproape părăsite, dar noi, prin ceea ce facem, vrem să conservăm şi să stocăm ceva din această cultură”, spune etnologul Rusalin Işfănoni.
Protejarea acestor resurse culturale regionale revine tinerei generaţii pe care o formăm. „Oameni şi locuri – Pădurenii Hunedoarei” este o invitaţie ce are ca scop descoperirea acestui patrimoniu istoric demn de invidiat. „A cunoaşte şi a face cunoscute celorlalţi cultura şi civilizaţia arhaică a pădurenilor este atât o datorie ştiinţifică, cât şi una morală sfântă”, spune Rusalin Işfănoni
Etnograful Romulus Vuia considera acest ţinut „o minune etnografică, deoarece aici totul este diferenţiat, totul este specific”.
Poenile cu stâncile care le străjuiesc, pâraile şi satele aşezate pe culmi având „brâul holdelor de cereale” dispuse pe terase, apoi al păşunilor şi, în sfârşit, la poalele dealului, pădurea, toate acestea te introduc parcă în grădinile primordiale create de natură. Din când în când, ca o mărturie a faptului că în aceste zone au trăit oameni bogaţi şi pricepuţi, care ştiau să mânuiască focul pentru a obţine fier, găseşti arhitecturi industriale şi utilaje ale exploatărilor de altă dată.
Rusalin Işfănoni s-a născut în 1944, în satul Dăbâca. După şcoala elementară, a urmat cursurile Şcolii Profesionale Miniere de la Ghelari, devenind „mecanic de mină”. A lucrat în mină ca strungar şi la funicularul Ghelari – Vadul Dobrii şi Combinatul Siderurgic din Hunedoara, după care intră suplinitor în învăţământ şi, în paralel, urmează filologia la Timişoara. Devine director al Şcolii de la Hăşdău, moment unde îi apare dragostea pentru folclor. Aici formează grupuri vocale şi formaţii de dans pentru a reconstitui obiceiuri ale pădurenilor. Se înscrie la Facultatea de Filozofie de la Cluj, predă un an la Liceul „Decebal” din Deva şi, apoi, între anii 1976 şi 1978 este numit director la Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare. În paralel, elaborează scenariul pentru filmul de televiziune „Nuntă pădurenească”, realizat în colaborare cu Televiziunea Română, documentar distins cu Premiul special al Festivalului filmului de televiziune, Moscova, 1978. Mai târziu ajunge director la Căminul Cultural şi apoi primar la Topliţa. Se mută la Bucureşti, unde lucrează ca muzeograf şi şef de secţie la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, până în 2010, când se retrage din activitate. A organizat expoziţii de artă populară (costume, podoabe, ţesături de interior, obiecte de lemn şi metal) şi a avut o intensă activitate de cercetare, dezvoltare, restaurare şi valorificare a patrimoniului.
Grigore Roibu s-a născut în 1970, la Hunedoara. Este absolvent al Academiei de Arte Vizuale „Ioan Andreescu” din Cluj, secţia ceramică şi membru al UAP Interjudeţeană Cluj-Bistriţa. A descoperit mijlocul de expresie plastică prin fotografie, de mic copil, de la tatăl său, dar, în acelaşi timp se exprimă artistic prin intermediul ceramicii şi picturii, fiind profesor de specialitate la Liceul de Artă „Sigismund Toduţă” din Deva. În domeniul fotografiei are trei expoziţii personale şi a participat la mai multe Saloane de artă fotografică. „Oameni şi locuri” este un proiect început acum 2 ani. „Am străbătut Ţinutul Pădurenilor în încercarea de a descoperi comunităţile rămase în această zonă geografică după închiderea exploatărilor miniere. Satele, unele foarte mici, în care abia mai trăiesc zece familii, sunt parcă „aruncate” pe vârfurile dealurilor. Comunităţile, rămase izolate, supravieţuiesc din îngrijirea animalelor şi pensiile de cele mai multe ori foarte modeste. Fotografia de portret devine expresia unei epoci, pentru că oamenii reprezintă locul. În fotografiile realizate am încercat să surprind dimensiunea unei lumi aşezate între trecut şi prezent ca un univers paralalel cu al nostru”, spune Grigore Roibu, iniţiatorul acestui proiect.
Motivul organizării acestei acţiuni este de a face cunoscut potenţialul cultural şi etnografic al Ţinutului pădurenilor în rândul tinerilor şi nu numai, având scopul conservării acestor tradiţii. Am realizat fotografii, am căutat oameni care s-au ocupat şi se ocupă de această zonă geografică punând pasiune în munca lor de a arhiva „fragmente” ale istoriei judeţului Hunedoara. „Ţinutul pădurenilor – prezent şi tradiţie” este, de fapt, tema principală a acestor acţiuni. Expoziţiile, proiecţiile şi colocviile, precum şi prezentarea monografiei semnată de Rusalin Işfănoni evocă cu multă căldura portretul istoric, etnografic şi spiritual al populaţiei care trăieşte între Valea Cernei şi Valea Mureşului.
Recent Comments