Irina Maria Iliescu: “Amintiri din Babel”, 11 Aprilie – 11 Mai 2013 @ ArtXpert
Galeria ArtXpert, Str Putul lui Zamfir 45-47, Bucuresti

In perioada 11Aprilie-11 Mai 2013 Irina Maria Iliescu expune
gravura-obiect “Amintiri din Babel”.
Turnul Babel / scurt istoric / Conform textului Bibliei, legenda Turnului Babel ne spune că , după Potop , urmaşii lui Noe vorbeau toţi aceeaşi limba. După ce au găsit un spaţiu convenabil, au decis să constuiască o cetate şi un turn înalt până la ceruri, cu scopul de a-şi face un nume, şi de a nu fi împrăştiaţi pe toata suprafaţa pământului. Văzând Dumnezeu că oamenii făceau ce şi-au propus, a decis să ii oprească si astfel le-a incurcat limbile pentru a le intrerupe comunicarea. Asa oamenii au abandonat cetatea şi s-au raspăndit în toată lumea.
Din punct de vedere istoric, Turnul Babel simbolizează hybrisul, adica ingâmfarea megalomană a oamenilor, care vor, cu mijloacele lor pamântene, să ia cu asalt Cerul – sub aspect biblic o tentativă necugetată a neamului omenesc de a restabili “axa dintre Cer şi Pământ, destrămata prin căderea in păcat, eventual împotriva voinţei lu Dumnezeu”(Lurker, 1897).
Babilonul a fost un important centru de cultură al Orientului antic, situat pe cursul inferior al fluviului Eufrat. Etimologia numelui, Babilon provine din cuvintele Bab-ilu sau Bab-ili, simbolizând poarta cerului sau a zeului. Insa acest zeu către care se deschidea poarta, şi care a fost căutat un timp în ceruri, din punct de vedere al spiritului, a fost pervertit în om, şi ceea ce a fost mai rau în om, instinctul de dominare şi instinctul pentru lux, a fost ridicat în absolut.
Conform lui Herodot,“Babilonul depaşeşte in splendoare orice alt oraş cunoscut lumii”. Zidurile sale, grădinile suspendate făceau parte din cele şapte minuni ale lumii. Totul este distrus, fiindcă totul a fost construit pe valori în totalitate temporare. Babilon nu simbolizează o splendoare condamnată pentru frumuseţea ei, ci o splendoare viciată, care s-a condamnat singură prin deturnarea omului de la vocaţia sa spirituală. Babilonul reprezintă triumful pasager al unei lumi materiale şi sensibile, care nu a reuşit să ridice decât parţial omul, şi drept consecinţă s-a dezintegrat.
Metafora Babilonul: precum în timpurile Babilonului, când toţi oamenii vorbeau aceeaşi limbă şi erau uniţi de acelaşi scop , aşa se caută şi astăzi o unificare a statelor lumii, avand ca singură limbă comerţul, economia, moneda. Principiul globalizării constă în eliminarea graniţelor între ţări pentru a facilita circulaţia banilor şi schimbul de produse. Astfel , în timp, se creaza o societate axată numai pe câştig, şi lumea se împarte în două categorii: producători şi consumatori.
Politicile de globalizare implică expansiunea necontrolată a unor modele culturale de calitate indoielnică, fapt care aduce un prejudiciu tradiţiilor naţionale şi culturale ale popoarelor, ameninţând originalitatea lor. Prin procesul de globalizare se caută asimilarea şi unirea diverselor culturi într-o cultură nouă, singulară, unde multe din valorile tradiţionale precedente sunt înlocuite, cu valori ce deseori se dovedesc a fi de scurtă durată, cu lucruri ce ţin de comerţ, de entertainment, de manipulare a timpului oamenilor.
Descrierea Lucrarii: Ideile menţionate anterior sunt ilustrate sub forma de gravură-obiect. Lucrarea constă într-o serie de cuburi din lemn gravate care formează împreună o construcţie asemanatoare unui turn. Cuburi,cu latura de 7 cm, ( 100 la numar), au pe laturi gravate portrete, toate diferite, creind o cât mai mare diversitate a expresiilor si tipologiilor feţelor. Irina Iliescu a ales xilogravura ca mijloc de expresie pentru că este una din cele mai vechi tehnici de gravură, una din cele mai simple şi mai accesibile. Această accesibilitate, care a facut posibilă poziţionarea ei încă de la început în rândul artelor majore, a încurajat deasemeni folosirea ei ca o formă amatorească si elementară de meşteşug. Ca rezultat reputaţia xilogravurii a avut de suferit intr-o anumita masură: calităţile brute si directe care se ivesc în mod natural in cadrul tehnicii au fost de multe ori văzute ca lipsite de fineţe sau sărăcite de expresie.
„Pentru portrete am folosit ca sursă de inspiraţie atat oamenii din jurul meu, cât şi portrete realizate de diverşi artişti, interpretate şi adaptate la cerinţele xilogravurii. Am studiat gravuri in lemn realizate de expresioniştii germani precum Kirchner, Schmidt-Rotluff sau Heckel pentru a intelege mai bine proporţiile intre cantităţile de negru şi alb pentru a evita egalităţile. Am mai sesizat dinamismul care reiese din lucrările lui Ernst Barlach, unde jocul dintre umbră şi lumină este tratat aproape pictural, petele care reprezintă lumina semănând cu tuşe impreioniste” explica artista .
Portretele , care reprezintă oameni din diverse culturi si ţări, gravate pe cuburi, au fiecare valoare de sine stătătoare, chiar dacă expuse impreună, işi pierd din individualitate, intenţia fiind ca, prin punerea la un loc a tuturor culturilor, se pot trece cu vederea sau chiar pierde tradiţii şi valori culturale care ar merita să fie cercetate mai amănunţit. Acesta reprezintă în mod evident un dezavantaj al globalizarii.
Alegerea cromatică predominantă, roşu şi negru, e motivata de textul biblic: „ Haidem să facem cărămizi şi să le ardem cu foc!” Şi au folosit cărămida in loc de piatră, iar smoala în loc de var”. Deci roşu corespunde culorii cărămizii, şi negru culorii smoalei. Totuşi, din nevoia de a evita monotonia, am lăsat culoarea lemnului în cadrul unora din cuburi, ca să creez ritmuri şi centre de interes.
Construcţia turnului nu trebuie sa fie completă, fiindcă Babel este un proiect care nu a fost finalizat. Aceasta lucrarea nu are final, rămâne deschisă datorită posibilitaţilor multiple de rearanjare a turnului. Chiar şi dacă rămân la un sigur tip de structură, posibilităţile de reconstrucţie după acelaşi plan sunt nenumărate. Numărul cuburilor nu este relevant
Fiind in acelaşi timp si obiecte de expus şi gravuri si avand posibilitatea de a imprima cu aceste cuburi, lucru care din nou permite crearea a unui număr nelimitat de compozitii folosing aceleaşi elemente, „Amintiri din Babel” sugereaza clar repetiţia istoriei. Fiecare nouă generaţie trăieşte cu impresia că este radical schimbată faţă de generaţiile anterioare, iar acest fapt este parţial adevărat. Indiferent cat de mult evoluează omul in materie de cunoştiinţe despre lumea fizică, in materie de comportament urmează aceleaşi tipare repetate de generaţie după generaţie. Cumva, în ciuda contextelor politice, economice sau culturale oamenii ajung să folosească aceleaşi structuri de gandire, şi în ciuda diferenţelor, ajung sa ridice impreună aceleaşi construcţii.