Suntem doi fotografi, Ioana Cirlig si Marin Raica si am pornit un proiect documentar: Post-Industrial Stories. Timp de cel putin 2 ani vom vizita mai multe comunitati din patru foste zone industrializate din centrul si vestul tarii si vom locui, rand pe rand in 4 orasele: Brad, Petrila, Abrud si Anina. Am hotarat ca cel mai bine este sa locuim efectiv in orasele care fac subiectul proiectului nostru pentru ca asa ne putem integra cel mai bine in comunitate, putem cunoaste oamenii si putem vedea, pentru scurt timp ce inseamna sa traiesti intr-un astfel de loc. Asa ca ne-am inchiriat apartamentul din Bucuresti si ne-am mutat la Brad, in judetul Hunedoara, cel mai industrializat judet din tara.
Pentru ca este un proiect de anvergura avem nevoie de timp si de resurse ca sa il ducem la bun sfarsit. Pentru finantarea documentarii zonei Vaii Jiului am pornit o campanie de crowdfunding pe platforma Crestemidei.ro (http://www.crestemidei.ro/en/postindustrial). Crowdfunding-ul este o metoda de finantare foarte populara in alte tari si speram sa devina o solutie de sustinere a proiectelor si in Romania.
Zonele pe care le vom documenta fotografic inseamna foarte mult pentru formarea sidezvoltarea Romaniei. Vom merge în locuri cu traditie în extragerea si prelucrarea resurselor naturale (Rosia Montană Zlatna, Brad), zone care cuprind orase sau colonii muncitoresti care au adunat de-a lungul timpului oameni din toată Europa contribuind la formarea unor adevarate civilizatii (Anina, Brad, Oravita, Ciudanovita, Stei) si in comunitati oarecum nou formate în jurulpotentialului lor (Valea Jiului, Călanul Nou, Moldova Nouă) .
In ultimii 20 de ani multe din zonele industriale ale țării au fost distruse. Oamenii şi-au pierdut locurile de muncă şi comunități până de curând înfloritoare au primit statutul de zone defavorizate. Noi locuim in aceste orasele, rand pe rand, realizam serii de fotografii si interviuri si cream o monografie vizuala a Romaniei post-industriale. Incercam sa aflam ce s-a intamplat si, mai ales, ce se intampla in aceste localitati.
Pana in 2006 in Gura Barza, langa Brad era mina de aur, uzina de preparare, fabrica de utiaj minier Atelierele Centrale, uzina electrica si centrala termica. In total aici lucrau peste 6000 de oameni.
“Ca sa pastrezi un muncitor bun acum este foarte greu si pentru ca depinzi foarte mult de infrastructura, inainte de inchiderea minelor in fiecare dimineata in Gura Barza ajungeau cate 50-60 de autobuze din toate zona, acum unii dintre muncitori sunt nevoiti sa faca naveta de la distante mari si este foarte greu” spune Georg Hocevar, administratorul Uzinei de Utilaj Atelierele Centrale.
Uzina de utilaj minier este singurul loc care a mai rezistat aici chiar daca si-a restrans foarte mult activitatea. Aici lucrau 1200 de oameni care produceau si reparau utilaj minier pentru aproape toate minele din Romania. Acum mai sunt 120 de angajati care construiesc si reconditioaneaza locomotive si vagoane pentru caile ferate inguste.
“Foarte putini tineri mai lucreaza aici, chiar daca mai vin in practica nu ii intereseaza sa invete o meserie, vor toti sa plece in strainatate” spune Iosif Sicoe, strungar.
Peisajul din Gura Barza s-a schimbat foarte mult in ultimii ani. Sediul minei Barza, Uzina de preparare a aurului si centrala electrica sunt acum distruse si invadate de oameni care cauta cabluri si fier vechi.
In martie pornim din nou la drum si ne continuam proiectul. Vom avea expozitii si la finalul perioadei de documentare speram sa publicam un album.
Foto: Ioana Cirlig si Marin Raica / http://postindustrialstories.com/
Recent Comments