Claudia Hart – Empire, 2010, 10 minutes, 4 Channel 3D Animation Installation + Performance (Empire, performance with Ella Joyce Buckley, April 23, 2010). Image © Joey Kennedy & Claudia Hart. Used here by kind permission from the artist. All rights reserved. Image courtesy of Anti-Utopias: http://www.anti-utopias.com/claudia-hart-empire/

Claudia Hart – Empire, 2010, 10 minutes, 4 Channel 3D Animation Installation + Performance (Empire, performance with Ella Joyce Buckley, April 23, 2010). Image © Joey Kennedy & Claudia Hart. Used here by kind permission from the artist. All rights reserved. Image courtesy of Anti-Utopias: http://www.anti-utopias.com/claudia-hart-empire/
  1. De ce și cum v-ați decis să începeți proiectul Anti-Utopias?

Proiectul a apărut din mai multe necesități.

Pe de o parte, aceea de a oferi publicului internațional o platformă tematică specifică a cărei principală miză nu este atât prezentarea individuală a artiștilor cât gruparea lucrărilor în funcție de criterii tematice (un artist poate avea, spre exemplu, mai multe lucrări dar care se înscriu pe linii tematice diferite).

Pe de altă parte, platforma este una dintre puținele proiecte românești de profil deschise pieței internaționale, și un act curatorial îndreptat către artiștii de pretutindeni.

Nu în ultimul rând, abordarea pe mai multe niveluri a proiectului a fost gândită pentru a permite dezvoltarea platformei nu doar în mediul online cât și în cel offline: platforma online reprezintă un mediu de selecție pentru catalogul printat anual și pentru expoziții punctuale ce au loc alături de artiști selectați în cadrul proiectului.

Proiectul a început ca o inițiativă personală și individuală și se dezvoltă în prezent sub forma unor colective, mai ales în ceea ce privește expozițiile punctuale, care se transformă în adevărate laboratoare sub-tematice alături de artiștii implicați în proiect. Abordarea proiectului din perspectivă mai mult filosofică decât din aceea a istoriei sau criticii de artă, așa cum apare în catalogul printat al cărui prim volum dedicat anului 2012 va apărea la începutul anului 2013, reprezintă de altfel un pas către orientarea proiectului și înspre alte arii tematice care pot fi circumscrise discursului teoretic al proiectului.

 

  1. Cum credeți că va arăta proiectul peste 2 ani?

Este greu de spus cum poate arăta un proiect la doi ani după apariția sa. El poate suferi transformări radicale, interioare și/sau exterioare, care sunt greu de anticipat. În plus, dat fiind numărul foarte mare de artiști implicați, care numără până în prezent peste 150 de artiști și alți 40 pe cale de a fi publicați, este dificil de spus cum va evolua proiectul.

Deja platforma online va suferi în septembrie 2012 o schimbare la nivel de imagine menită să accentueze și mai mult caracterul proiectului, iar acesta este de fapt un semn că proiectul dobândește tot mai mult o personalitate proprie. Tentațiilor inițiale de a avea o abordare cât mai largă, în special în ceea ce privește audiența online, i se substituie acum o tendință accentuată de a imprima proiectului o imagine proprie și o personalitate distinctă de cerințele mediului online sau ale rețelelor de socializare.

Pe de altă parte, catalogul printat și expozițiile punctuale vor contribui la re-definirea constantă a proiectului în sine, marcând evoluții greu de anticipat acum. Este foarte posibil ca tocmai catalogul și expozițiile să devină principalul atuu al proiectului, dat fiind faptul că ele reprezintă „focare” conceptuale evolutive și care vor încerca în permanență să aducă noi și noi problematici în fața publicului.

Cel mai probabil numărul artiștilor va crește foarte mult, și va exista un aparat critic extraordinar dat de articole și recenzii exclusive, care vor începe de altfel încă din luna septembrie a acestui an. Rămâne de văzut în ce măsură catalogul printat și expozițiile vor reuși să transforme proiectul dincolo de evidența sa online.

 

Andy Denzler – Untitled, 2007, acrylic on canvas, 70 x 100 cm. Image © Andy Denzler. Used here by kind permission from the artist. All rights reserved. Image courtesy of Anti-Utopias: http://www.anti-utopias.com/andy-denzler-paintings/

Andy Denzler – Untitled, 2007, acrylic on canvas, 70 x 100 cm. Image © Andy Denzler. Used here by kind permission from the artist. All rights reserved. Image courtesy of Anti-Utopias: http://www.anti-utopias.com/andy-denzler-paintings/

 

  1. Este un proiect creat pentru România sau / și pentru… lume?

Proiectul este creat pentru piața internațională, fără a exclude însă artiștii români.

Mai mult, sper ca în perioada următoare artiștii români să fie tot mai tentați să trimită lucrări spre publicare, mai ales că este vorba și de compania unor nume foarte mari din arta contemporană internațională. Până în prezent există un singur artist român publicat pe site, dar sunt convins că mulți dintre ei vor trimite lucrări de îndată ce vor descoperi proiectul.

Există și posibilitatea de a aduce în România artiști, expoziții sau evenimente diferite de ceea ce se propune momentan la noi. Însă e nevoie de interes, timp și sprijin pentru a aduce aici un format de evenimente nou, dat fiind faptul că piața culturală trece și va continua să treacă prin momente dificile în perioada următoare.

Cred că mare parte din proiectele viitoare este legată tot mai mult de aportul capitalului privat și dezvoltarea locală a mecanismelor de implicare a investitorilor privați care beneficiază de capitalul și resursele necesare implicării active în elaborarea unor evenimente culturale mult mai dinamice. Până la urmă, atuul proiectului Anti-Utopias este dat de faptul că nu există alte limitări decât cele date de tematica generală și sub-categoriile structurante ale proiectului.

Nu în ultimul rând, cred că proiectul este creat „pentru” România și dintr-un alt punct de vedere – ca și în cazul unor expoziții sau evenimente create la noi și dedicate pieței internaționale, este vorba despre a prezenta ceea ce se face în România; nu doar ceea ce se poate face, ci și ceea ce chiar se face. Este vorba în primul rând de a atrage atenția că și la noi există o clasă creativă atrasă tot mai mult de ideea aderării la niște standarde calitative măsurabile cu ceea ce se întâmplă pe alte piețe culturale, chiar dacă nu există și aici un capital la fel de mare. E o dovadă că lucrurile se mișcă, și una că avem multe de spus despre ceea ce se întâmplă acum în arta contemporană.

Lipsa evidentă a capitalului poate crea ambiții, proiecte și un curaj editorial suficient de mari pentru a propune proiecte extraordinare, însă toate acestea trebuie să întâlnească și un anume devotament față de munca depusă. Anti-Utopias este, până la urmă, un proiect care este online din februarie 2012 și care a început încă din primăvara anului 2011. Până în prezent proiectul a funcționat exclusiv datorită implicării și investițiilor personale și el continuă să se dezvolte într-un regim colaboratorial foarte interesant. Și spun asta tocmai pentru a arăta că și în absența unui capital pot fi generate idei și proiecte foarte interesante. Până la urmă, ca și în alte cazuri și alte domenii, principal rămâne efortul de a crea interes în jurul proiectului, iar acest interes nu ține niciodată de capital, ci de ceea ce se investește subiectiv în cadrul proiectului.

Benten Clay – An Informal Meeting About Nothing in Particular, 2011, object, 165 x 181 x 130 cm, wood, nails, paint, cords, spring, brackets, transparent tape, butterfly wing. Image © Benten Clay. Used here by kind permission from the artists. All rights reserved. Image courtesy of Anti-Utopias: http://www.anti-utopias.com/benten-clay-an-informal-meeting-about-nothing-in-particular/

Benten Clay – An Informal Meeting About Nothing in Particular, 2011, object, 165 x 181 x 130 cm, wood, nails, paint, cords, spring, brackets, transparent tape, butterfly wing. Image © Benten Clay. Used here by kind permission from the artists. All rights reserved. Image courtesy of Anti-Utopias: http://www.anti-utopias.com/benten-clay-an-informal-meeting-about-nothing-in-particular/

  1. Care sunt metodele de susținere ale proiectului care îl ajută să continue?

Așa cum tocmai spuneam, cred că aportul subiectiv – în cazul de față al curatorului și al celor implicați în mod direct – este principalul motor al proiectului. Implicarea multora dintre artiști a fost și este în continuare extraordinară, iar acest lucru a adus în permanență o infuzie de entuziasm.

Există însă și un interes crescând la nivel instituțional, și deja există propuneri extrem de ofertante din străinătate pentru continuarea și dezvoltarea proiectului. Aportul uman este însă de neînlocuit, iar capitalul va fi eficient doar în măsura în care proiectul reușește să se ridice la nivelul ambițiilor curatoriale, artistice și editoriale. Și personal cred că o va face tocmai pentru că lucrurile evoluează, pentru că există o abordare colaborativă, și pentru că proiectul este până la urmă o oportunitate extraordinară de a veni în întâmpinarea unor așteptări, atât în străinătate cât poate și la noi.

 

  1. Cum vă găsiți publicurile țintă și cum le convingeți să vă urmărească în continuare?

Cred că în cazul proiectelor de nișă cum este Anti-Utopias, publicul țintă nu poate fi adus prin mecanismele clasice utilizate pentru a atrage și/sau a genera astfel de „publicuri țintă”. Există tentația de a considera că succesul unui proiect depinde de numărul de oameni implicați pe rețelele sociale, de traficul online generat, și alte aspecte altfel deloc neglijabile. Însă acestea nu sunt niciodată suficiente în cazul acestor tipuri de proiecte. Mult mai importantă mi se pare definirea acestui public țintă și livrarea de proiecte sau articole menite să se adreseze în primul rând acestui public.

În cazul de față, interesul aparține mai ales artiștilor, curatorilor și specialiștilor de artă, care formează mare parte din publicul care urmărește proiectul. Publicul larg cred că e mai greu de implicat. Mai întâi, pentru că proiectul nu a ajuns încă la un număr suficient de oameni, iar apoi pentru că de multe ori un proiect critic este mai greu de digerat deoarece necesită o atenție și un timp de parcurgere mult mai mare.

Carolina Trigo – Crimson, 2010, by Carolina Trigo (and participants) / sweet potatoes, glue, white paint, various cutting tools / dimensions: variable. Image © Carolina Trigo. Used here by kind permission from the artist. All rights reserved. Image courtesy of Anti-Utopias: http://www.anti-utopias.com/carolina-trigo-crimson/

Carolina Trigo – Crimson, 2010, by Carolina Trigo (and participants) / sweet potatoes, glue, white paint, various cutting tools / dimensions: variable. Image © Carolina Trigo. Used here by kind permission from the artist. All rights reserved. Image courtesy of Anti-Utopias: http://www.anti-utopias.com/carolina-trigo-crimson/

Anti-Utopias caută însă să se adreseze atât specialiștilor cât și publicului larg, și sper ca în perioada următoare tot mai multă lume să fie atrasă de această platformă, care mi se pare una accesibilă în termeni de discurs practic și teoretic, și ofertantă din punctul de vedere al proiectelor prezentate. În măsura în care îți definești un proiect și urmezi linia inițială, sunt convins că publicul devine tot mai numeros și revine pentru a vedea cum se dezvoltă proiectul. Principala calitate a celor care propun astfel de proiecte trebuie să fie răbdarea și perseverența, și sunt convins că doar așa poți propune un proiect valabil.

Proiectele punctuale sunt mai ușor de administrat, însă în cazul acestor tipuri de proiecte e nevoie de timp pentru stabilirea lor pe piața de profil. Spre marea mea surprindere, publicul ne-a găsit până acum în mod informal, și rămâne de văzut în ce fel se va aduna pe viitor. Anti-Utopias este încă la început, însă baza de utilizatori care revin e tot mai mare, și ea nu se măsoară prin rețelele sociale sau trafic atât de mult, cât prin oportunitățile pe care le generează, și mai ales cele offline.

Platforma online este până la urmă o interfață pentru un efort mult mai susținut. În cazul de față, sunt convins că publicul va fi tot mai interesat de proiect și/sau va reveni datorită lucrărilor absolut extraordinare care urmează să fie publicate în perioada următoare, și datorită materialelor exclusive pe care platforma le propune – interviuri (care momentan prezintă un interes deosebit în rândul specialiștilor, datorită manierei lor de realizare), articole teoretice, review-uri specifice în jurul unor materiale de multe ori dificil de găsit de către publicul larg.


  1. Unde poate fi găsit proiectul dumneavoastră?

Momentan, proiectul poate fi găsit pe www.anti-utopias.com. În 2013 proiectul va apărea și sub forma unui catalog cu multe proiecte și conținut exclusiv, care va fi editat atât în variantă print cât și în varianta digitală, cu posibilitate de download. Nu în ultimul rând, 2013 va aduce și prima expoziție internațională, care se va desfășura cel mai probabil în Germania în compania unui număr extraordinar de artiști. Cred că proiectul poate fi cel mai bine descoperit și adresând un mail către [email protected] – până la urmă aceasta este cea mai bună metodă de a afla informații despre proiect până la apariția unui FAQs pe noul site. Pentru cei care vor momentan doar să ne urmărească, o pot face aici:

www.anti-utopias.com

https://www.facebook.com/AntiUtopias

http://twitter.com/anti_utopias

http://vimeo.com/channels/antiutopias

 

Sabine Schründer – Tower, Pigmentprint, Alu-Dibond, framed, 52 cm x 62 cm, 2010. Image © Sabine Schründer. Used here by kind permission from the artist. All rights reserved. Image courtesy of Anti-Utopias: http://www.anti-utopias.com/sabine-schrunder-ellipses/

Sabine Schründer – Tower, Pigmentprint, Alu-Dibond, framed, 52 cm x 62 cm, 2010. Image © Sabine Schründer. Used here by kind permission from the artist. All rights reserved. Image courtesy of Anti-Utopias: http://www.anti-utopias.com/sabine-schrunder-ellipses/

Sabin Borș

Anti-Utopias curator & editor