Simpozionul International de Sculptura Monumentala editia a X a, s-a desfasoarat la Caransebes, inperioada 15 iunie -15 iulie 2012.

Vernisajul expozitiei va avea loc sambata 14 iulie, 2012.

Organizatori: Consiliul local Caransebes, Primaria Municipiului Caransebes, primar Marcel Vela si
Casa de Cultura “George Suru” Caransebes.
Coordonator: Eugen Petri
foto Maxim Dumitras

Text de: MATEI MIRCIOANE
[email protected]

La Caransebeş s-a încheiat, sâmbătă 14 iulie, a 10-a ediţie a simpozioanelor de sculptură monumenatală, evenimentul marcând încheierea celei de-a 3-a ediţii de sculptură în marmură. Reamintim că primele 7 ediţii au fost dedicate sculpturii monumentale în lemn.

La manifestarea de anul acesta au fost prezenţi doisprezece sculptori din Grecia, Italia, Spania, Ucraina, Rusia, India, Costa Rica, Kenya, Iran şi din România. În deschiderea vernisajului au vorbit primarul municipiului Caransebeş, Marcel Vela, directorul Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş, Ioan Cojocariu, criticul Pavel Şuşară şi coordonatorul simpozionului, sculptorul Eugen Petri.

Primarul Marcel Vela a declarat: „Le mulţumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui minunat eveniment, care a îmbogăţit zestrea spirituală a Caransebeşului. Le mulţumesc în primul rând sculptorilor veniţi din toate colţurile lumii, pentru că au lăsat aici, în cetatea sprituală a Banatului Montan, ceva din sufletul, din talentul din visurile lor, eternizate în marmură”. Marcel Vela a precizat că intenţia primăriei este de a continua simpozioanele de sculptură monumenatală. O parte dintre sculpturile realizate în această ediţie vor fi amplasate în oraş, iar cinci dintre ele vor fi puse în apropiere de centura Caransebeşului, într-un loc în care se va amenaja un parc de sculptură monumentală. „Vrem să facem un parc cu sculpturi într-o zonă circulată din apropierea Caransebeşului, astfel încât toţi cei care vor trece pe aici să găsească un loc de relaxare, de meditaţie şi de îmbogăţire spirituală şi, luând contact cu aceste opere, să afle că sunt lângă un oraş care merită vizitat, care are ce arăta”.

Criticul de artă Pavel Şuşară a precizat: „Sunt martor la una dintre cele mai importante şi cele mai măreţe, dacă nu e prea arogant adjectivul, acţiuni culturale care au avut loc în România, în ultimii 20 de ani. Mă refer la simpozionul care a debutat în Parcul Teiuş, şi care, ulterior, s-a mutat aici în târgul de animale. Observ că fiecare ediţie a dus un plus de coerenţă interioară şi de limpezime a discursului, faţă de ediţiile anterioare. Aceasta a arătat că se maturizează evenimentul şi că selecţia artiştilor care au participat a fost făcută după criterii mai exigente, de fiecare dată, şi, pe de altă parte, că artistul nu este niciodată atât de singur în activitatea lui, pe cât pare. Deşi, probabil, nici primăria şi nici Coajă (Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură din Caransebeş), nu îi influenţează în mod evident, ei sunt supuşi influenţei a ceva imponderabil, care nu poate fi determinat material, şi anume, momentul, timpul în care realizază asemenea lucrări. (…) Toată geografia planetară este prezentă aici şi, totuşi, unitatea lucrărilor este uimitoare. Lucrările aşa cum au fost realizate, par a fi fost gândite împreună şi nu de către fiecare în parte. Nu există elemente fundamentale care să localizeze pitoresc sau etnic lucrările care s-au realizat. Sunt lucrări perfect unitare ca limbaj şi asta arată că efectul globalizării s-a produs! Artistul nu este un simplu participant la un eveniment estival, este un senzor al temperaturii la care lumea contemporană trăieşte şi îşi alimentează combustia în prezent”.

Pavel Şuşară a elogiat toate lucrările vernisate, însă a ţinut să remarce trei sculpturi, care, în opinia sa transmit simboluri de mare forţă. Este vorba despre lucrarea sculptorului grec, Michail Vouzounerakis, intitulată „Calea vieţii”, de lucrarea italianului Allesio Ranaldi, intitulată „Emoţia”, şi de lucrarea artistei din Insulele Canare – Spania, Gemma Rosa Dominguez Guerra, intitulată „Tango”. Personal am mai remarcat lucrările „Presa globalizării” de Eugen Petri şi „Privire interioară” de Maxim Dumitraş”. De altfel toate lucrările sunt remarcabile şi reprezintă materializarea în marmură a unor idei complexe, cu excepţia lucrării sculptorului rus, Gleb Tkachenko, care a reprezentat o imagine banală a două mâini care se întâlnesc, ceva în genul unei sigle tovărăşeşti.

Ceilalţi artişti prezenţi la cea de-a 10-a ediţie sunt: Peter Oendo – Kenya, Lyudmila Mishko – Ucraina, Gadadthar Ojha – India, Jimenez Obregon Ulises – Costa Rica, Morandpour Esfandyar – Iran şi Bogdan-Severin Hojbotă.

La vernisaj l-am remarcat şi pe viceprimarul oraşului Caransebeş, Coco-Cornel Galescu, care s-a împrietenit cu sculptorul kenyan Peter Oendo, lucru de loc surprinzător, având în vedere că anul viitor Coco are prevăzută o ascensiune pe vârful Kilimanjaro din Kenya.