Artisti:Anca Benera si Arnold Estefan, Tudor Bratu, Cristina David, Sebastian Moldovan, Ghenadie Popescu, Anca Munteanu-Rimnic, Cristian RusuPerioada: 23 februarie – 8 aprilie 2012Vernisaj: joi, 23 februarie, ora 19.00
Lucrarea Ancai Benera si a lui Arnold Estefan reflecta stadiul actual al angajamentului lor cu un subiect care condenseaza o serie de obsesii active la nivelul perceptiei colective, obsesii legate de istoria recenta a Razboiului Rece si de pozitia geopolitica a Romaniei: artistii investigheaza controversele istorice si disputele teritoriale privind Insula Şerpilor. Actiunea performativa realizata de ei la malul Marii Negre corespunde unui gest de „recuperare simbolica” a suprafetei maritime ce i-a revenit Romaniei dupa decizia din 2009 a Curtii de la Haga, actiune ce va fi completata de un al doilea volet, la vara, cand cei doi artisti vor documenta incursiunea lor pe Insula Serpilor. In expozitie, performance-ul filmat este integrat intr-o schema conceptuala care nuanteaza pozitiile si exacerbeaza contradictiile legate de acest teritoriu minuscul. Tudor Bratu concepe o instalatie care reconstituie si analizeaza – prin intermediul unei structuri compuse din mai multe module, ce reprezinta o versiune spatializata a unei viitoare carti de artist – experienta a sase luni petrecute de el la o rezidenta artistica în China. Instalatia se articuleaza prin recursul la fotografie, video si text, adunand interviuri, eseuri si contributii ale altor artisti, iar ceea ce rezulta e o constelatie de teme care se situeaza la intersectia intre arta, politica si etica. Bratu priveste cu un ochi critic globalizarea accelerata in care e prinsa China contemporana, un proces ce are ca efecte uriase discrepante economice si sociale, iar imbratisarea capitalismului economic merge mana in mana cu „absenta democratiei”. Pe acest fundal sunt introduse o serie de referinte autobiografice, culturale si intelectuale care compun, asemeni pieselor unui puzzle, identitatea fracturata a artistului. Cristina David urmareste felul in care, in contextul unor experiente personale, pasiunea ei pentru obiectivitatea stiintifica este subminata, contrazisa sau transformata de intruziunea subiectivitatii. In acest caz, Cristina David porneste de la explorarea relatiei dintre termenii matematici si limbajul comun pentru a dezvolta un dialog interdisciplinar cu coregraful norvegian Brynjar Bandlien, iar spectatorii vor fi atrasi, la randul lor, intr-o interactiune codata cu artista.
In lucrarea intitulata “2012”, Sebastian Moldovan distorsioneaza sensul mesajelor transmise in mass-media, amplificand scenariile fataliste si controversele iscate în jurul unor decizii politice actuale, aducand in discutie “dezinformarea ca metoda de lucru”. In cadrul unei instalatii site-specific ce utilizeaza ca material sacii de gunoi Moldovan produce un comentariu referitor la administrarea resurselor si la aplicarea unor “solutii invazive”. Ghenadie Popescu reflecteaza asupra relatiilor crispate de vecinatate dintre Moldova, Transnistria si Romania. Performance-urile lui, care se desfasoara de multe ori in spatiul public, vorbesc despre statutul precar al cetatenilor din Republica Moldova, despre procedura obtinerii vizelor care implica solicitarea unor „dovezi” financiare profund discriminatorii, despre semne ale identitati culturale si culturii materiale locale pe care artistul le poarta cu sine pretutindeni. Cu acest prilej, Ghenadie Popescu a fost invitat sa realizeze doua actiuni la Bucuresti, una programata in timpul vernisajului, iar cealalta prezentata ca documentatie a unui performance desfasurat cu cateva zile inainte. Anca Munteanu-Rimnic este prezenta în expozitie cu un performance filmat – formula ei predilecta de lucru – în care artista porneste de la un episod din biografia personala pentru a tematiza, într-un mod patetic si totodata (auto)ironic, lipsa optiunilor si situatiile limita cu care se confrunta persoanele care vor sa se stabileasca în tari ce impun o serie de bariere legislative pentru cetatenii straini. Cristian Rusu reviziteaza critic ideologia, istoria, cultura, estetica şi spaţiul public, lucrarea lui reprezentând în acest caz un comentariu la adresa monumentelor de for public. Ea consta într-o macheta care deconstruieste genul academist, “pre-modern” si anacronic al statuii ecvestre, un tip de monument care continua sa fie promovat si astazi de politici culturale conservatoare care proiecteaza versiuni triumfaliste ale naratiunilor istorice. Tot Cristian Rusu propune interventia site-specific “The Ghost Geometry 2” care urmareste destabilizarea optica a ordinii arhitecturale si (re)stabilirea unei ordini sensibile prin care poate fi descoperita geometria si energia spatiului imediat.
Aceste lucrari vorbesc despre posibilitatile si, în acelasi timp, despre limitele comunicarii globale, despre interese comune si schimburi de informatii care sfideaza granitele spatiale, geografice, în tentativa de a gasi formulari ale unor probleme care ne preocupa pe toti.
—
Salonul de proiecte este o initiativa a Magdei Radu si a Alexandrei Croitoru si se desfasoara în spatiile din Calea Mosilor, nr. 62-68, etaj 2, Bucuresti, cu sprijinul financiar si logistic oferit de MNAC. Aceasta initiativa îsi propune realizarea unor expozitii, prezentari si dezbateri care se vor focaliza asupra artei contemporane din România, punând productiile tinerilor artisti într-un context generational mai larg.
Calea Mosilor, nr. 62‐68, etaj 2, Bucuresti
Recent Comments