Indicatori de percepție pentru expoziția din Pavilionul României la a 54-a ediție a Bienalei Internaționale De Artă de la Veneția 2011


Performing History cu Ion Grigorescu și Anetta Mona Chisa& Lucia Tkacova
Curatori: Maria Rus Bojan și Ami Barak
STUDIU DE EVALUARE REALIZAT DE INSTITUTUL ROMÂN PENTRU EVALUARE ȘI STRATEGIE- IRES
ANALIZA DESCRIPTIVĂ – a datelor rezultate în cercetarea cantitativă –

CONTEXT DE REALIZARE STUDIU

Conceput ca o componentă importantă de cercetare în cadrul proiectului “Performing History”, prezentat în Pavilionul României la a 54-a ediție a Bienalei Internaționale de Artă de la Veneția, studiul derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES a urmărit evaluarea impactului proiectului în percepția publicului vizitator. Realizat în cadrul parteneriatului cu Centrul Internațional pentru Artă Contemporană București, producător al proiectului în România, și cu suportul curatorilor, comisarilor și al custozilor pavilionului, în perioada 6 iunie-15 August 2011, studiul IRES s-a articulat pe baza unui ansamblu de indicatori privind receptarea conținutului artistic, a modului de prezentare a creaţiilor, şi privind relaționarea publicului față de tema expoziției, față de artiștii români, și est-europeni în general. Scopul acestei cercetări a fost să identifice prin extensie percepțiile față de „Est” și „Vest” in contextul european actual, să evalueze structura publicului internațional, consumator de artă vizuală contemporană și prezența informației despre România. Studiul a fost derulat pe un eşantion de 1015 persoane, vizitatori ai Pavilionului României. Participanții la studiu au răspuns unui set de întrebări, prin completarea directă a chestionarului IRES. Eșantionul reprezentativ s-a stabilit pe baza datelor furnizate de fundația Bienalei de la Veneția care a comunicat un numar de 150.000 de vizitatori pana în data de 15 august.
Rezultatele studiului se structurează după următorii indicatori:

 Percepţii generale despre pavilionul României la Bienală
 Sentimente asociate experienței vizitării pavilionului României
 Evaluarea demersului artistic și curatorial al proiectului
 Dihotomia Est-Vest
 Gradul de notorietate al artiştilor români
Analiza datelor evidențiază în final profilul participanților la studiu.

PERCEPŢII GENERALE DESPRE PAVILIONUL ROMÂNIEI LA BIENALĂ

Peste jumătate dintre participanţii la studiu (57%) s-au aflat pentru prima dată la Bienală. 31% au mai vizitat câteva ediții ale Bienalei, iar 12% dintre respondenţi au declarat că sunt prezenţi la fiecare ediţie. 58% dintre intervievaţi au vizitat pentru prima dată Pavilionul României la ediţia 2011 a Bienalei, 27% au mai vizitat pavilionul României şi la alte ediţii, iar 15% dintre ei susţin că îl vizitează la fiecare ediţie. Dintre cei care au mai vizitat Pavilionul României şi la alte ediţii, peste jumătate (53%) apreciază că la ediţia din 2011 calitatea Pavilionului României a fost mai bună şi mult mai bună comparativ cu ediţiile precedente. O treime (33%) apreciază că este neschimbată, în timp ce doar 13% sunt de părere că aceasta s-a deteriorat. Peste o treime (38%) dintre vizitatorii Pavilionului României de la ediţia 2011 au ajuns să vizioneze expoziţia urmând un traseu, fără să fie atraşi de ceva în mod special. Vizita a 15% dintre respondenţi a fost determinată de tematica abordată de artiştii prezenţi, 14% se declară interesaţi de problematica Est-Vest, 12% au fost atraşi de imaginea (reputația) Pavilionului, 9% de modul de expunere a lucrărilor, iar pentru 4% vizita a fost determinată de faptul că sunt interesaţi de România.

SENTIMENTE ASOCIATE EXPERIENȚEI VIZITĂRII PAVILIONULUI ROMÂNIEI

Invitați să descrie sentimentul pe care l-au avut la vizionarea lucrărilor artistice cei mai mulţi dintre respondenţi au indicat curiozitatea (16%). Pe următoarele locuri s-au clasat cu câte 6% sentimente de şoc, uimire, surpriză; confuzie, sentimente amestecate; furie; dar şi sentimentul că expoziţia este bună și originală. Printre sentimentele generate de experiența vizitării pavilionului se mai numără: dezgustul (3%), neînţelegerea lucrărilor (2%), empatia (2%), emoţionalitatea (1%), dezamăgirea (1%), senzaţii negative (5%). Dacă analizăm aspectele care au impresionat în mod pozitiv vizitatorii la Pavilionul României ediţia 2011 a Bienalei, aici lucrurile sunt mai simple: cei mai mulţi vizitatori (65%) au indicat aspecte care ţin de expoziţie şi de conceptul curatorial, graffiti-ul din interiorul pavilionului (13%), prestația custozilor (2%), sinceritatea şi onestitatea demersului artistic (1%), ideea organizării acestui studiu de evaluare (1%). Dintre respondenţi 1% au menţionat că le-a plăcut totul la Pavilionul României şi acelaşi procent de răspunsuri a fost indicat de cei cărora nu le-a plăcut nimic. Aspectele negative semnalate de vizitatori după vizitarea Pavilionului sunt: lucrările artiştilor, incluzând grafitti-ul, (30%), expoziţia în ansamblul ei şi conceptul curatorial (17%), faptul că nu au înţeles mesajul artiştilor datorita grafitti-ului (3%), derularea studiului de evaluare (3%), insuficienţa informaţiei (2%). 23% dintre participanţii la studiu au declarat că nu a existat vreun aspect negativ pe care să îl poată menţiona.

EVALUAREA DEMERSULUI ARTISTIC ȘI CURATORIAL

Majoritatea participanţilor la studiu apreciază că prestaţia artiştilor prezenţi la Pavilionul României este una originală. 64% apreciază că demersul expozițional (artiști și curatori) este în mare şi foarte mare măsură original, 31% consideră demersul în mică măsură original, iar 5% că este într-o foarte mică măsură original. Studiul a avut în vedere şi identificarea modului în care vizitatorii asociază creaţia artistică cu ţara de origine şi regiunea geografică de provenienţă a artiştilor, având ca finalitate decodarea unor elemente de identificare a culturii Est Europene. Evaluarea creaţiei artiştilor români prezenţi la Bienală din punctul de vedere a capacităţii ei de a defini România este echilibrată. Astfel, 46% dintre participanţii la studiu sunt de părere că demersul expozițional defineşte România în mare măsură, 9% în foarte mare măsură, 35% îl consideră în mică măsură definitoriu pentru România, iar 10% în foarte mică măsură. Cât priveşte capacitatea mesajului artistic de a defini Estul din perspectiva formelor de exprimare a propriei istorii, respondenţii au indicat că lucrările prezentate la Pavilionul României reuşesc în mare (49%) şi foarte mare măsură (10%) să facă acest lucru. 34% susţin că mesajul artistic nu este definitoriu pentru Est decât într-o mică măsură, iar alţi 8% într-o foarte mică măsură.

DIHOTOMIA EST-VEST

Comparaţia între actul artistic Est European şi cel Occidental prezentat la Bienală din perspectiva modului în care acestea reuşesc să surprindă relația cu memoria și istoria proprie fiecăreia dintre cele două zone ale Europei, a fost o temă importantă a studiului de faţă. Cei mai mulţi dintre respondenţi (70%) sunt de părere că ambele tipuri de creaţii – atât cea Est Europeană, dar şi cea Vest Europeană – reuşesc să îşi valorizeze relația cu memoria și istoria proprie. Totuşi 17% dintre participanţii la studiu indică creaţia Est Europeană, iar 11% o indică pe cea Vestică, în timp ce 2% susţin că niciuna nu face acest lucru.

NOTORIETATEA ARTIŞTILOR ROMÂNI

Gradul de notorietate al artiştilor români este încă unul scăzut, doar 1 din 5 participanţi la cercetarea de faţă (19%) declarând că au cunoştinţă de numele unui artist român, altul decât cei prezenţi la Bienală. Dintre cei 19% care cunosc un artist vizual român, 38% îl indică pe Constantin Brâncuşi, 17% pe Dan Perjovschi, 5% pe Mircea Cantor, în timp ce Ștefan Constantinescu, Marina Abramovic (care nu este de origine română), Matei Bejenaru, Ciprian Mureşan sunt indicaţi de către 2% dintre menţiuni. Alţi 32% dintre intervievaţi indică alţi artişti români, fără însă ca vreunul dintre aceştia să cumuleze suficiente menţiuni care să ajungă la 1% din citări. Două treimi dintre participanţii la studiu (67%) recunosc că nu pot indica numele unui artist Estic care a influenţat artele plastice la nivel european. Doar 33% dintre respondenţi reuşesc să numească un astfel de artist. Un sfert dintre aceştia o indică pe Marina Abramovic (25%), 13% îl numesc pe Constantin Brâncuşi, iar Wassily Kandinsky şi Kazimir Malevich întrunesc 6% dintre menţiuni. Aceştia sunt urmaţi de Ilya Kabakov (3%), Christo, Andy Warhol, Marc Chagall întrunesc câte 2% dintre menţiuni, dar şi de Laszlo Moholy Nagy, Roman Ondak, Mladen Stilinovic, Tristan Tzara, Roman Opalka şi Dan Perjovschi cu câte 1% din menţiuni.

EVALUAREA PAVILIONULUI ROMÂNIEI

Peste 2 treimi dintre vizitatori califică expozitia din Pavilionul Romaniei drept bună (52%) si foarte bună (15%). 28% consideră Pavilionul ca satisfăcător şi doar 5% il califică drept slab şi foarte slab.
Politeţea personalului din Pavilionul României este apreciată ca fiind bună şi foarte bună de 95% dintre respondenţi.

Capacitatea operatorilor de pavilion de a răspunde la întrebările vizitatorilor este cotată ca fiind bună şi foarte bună de 93% dintre vizitatori. Gradul de disponibilitate a operatorilor de a-i îndruma pe vizitatori în pavilion este considerată ca fiind bună şi foarte bună de 90% dintre respondenţi. 92% dintre participanţii la studiu apreciază drept foarte bun şi bun gradul de cunoaştere a operatorilor de pavilion cu privire la tematica expoziției. Ca urmare 65% dintre participanţii la acest studiu declară că intenţionează să viziteze Pavilionul României si la ediţiile viitoare ale Bienalei.

PROFILUL PARTICIPANŢILOR LA STUDIU

Cei mai mulţi dintre respondenţi provin, în ceea ce priveşte ţara de rezidenţă, din: Italia (15%), Germania (13%), Marea Britanie (12%), SUA (9%), Franţa (9%), România, Australia, Olanda, Austria, Elveţia – câte 4%. În ceea ce priveşte ţara de origine, cei mai mulţi dintre respondenţi sunt originari din: Italia (13%), Germania (13%), SUA (10%), Marea Britanie (7%), Franţa (7%), România (5%), Australia şi Austria (4%), Spania, Olanda, Belgia – 3%. Mai mult de o treime (36%) dintre participanţii la studiu provin din Europa de Vest, 22% îşi au originea într-o ţară din Europa de Est, 14% în America de Nord / Centrală, 9% provin din Sudul Europei, 6% din Asia, câte 4% din Australia, Noua Zeelandă şi America de Sud, 3% îşi au originea dintr-o ţară scandinavă, iar 2% din Nord-Estul Europei. 61% dintre cei intervievaţi au călătorit cel puţin o dată într-o ţară din Europa de Est. Ţara vizitată de cei mai mulţi respondenţi este Polonia, urmată de Cehia, Ungaria, România şi Rusia. Din punctul de vedere a statusului educaţional, participanţii la studiu au fost: persoane cu studii superioare în domeniul artistic (23%), persoane cu studii superioare în alt domeniu (19%), studenţi (15%), studenţi în domeniul artistic (3%), categorii profesionale fără studii superioare (3%), alte categorii (pensionari, fără loc de muncă etc.) – 2%. 35% au declinat răspunsul la această întrebare.

Concluzii
Studiul IRES a pus în evidență faptul că participarea din acest an în cadrul Pavilionului României s-a bucurat de aprecieri pozitive (mai bună și mult mai bună față de edițiile anterioare) în proporție de 53% iar 33 % au considerat-o la fel de bună ca în alți ani.
Expoziţia şi conceptul curatorial au impresionat pozitiv vizitatorii – potrivit răspunsurilor la întrebarea deschisă – într-o proporție de 65 %. Demersul expozițional a fost considerat de 64% dintre vizitatori ca original (53%) și foarte original (11%). Peste jumătate dintre vizitatori (55%) au considerat că expoziția definește România și 59% ca definește Estul în ceea ce privește relația cu propria istorie.
Evaluarea este pe ansamblu pozitivă. 67% au calificat proiectul din Pavilionul României ca bun (52%) și foarte bun (15%) și peste 90% au apreciat pozitiv experiența vizitării care a avut ca indicatori capacitatea custozilor de a media mesajul și conținutul proiectului.
Unul dintre obiectivele studiului a fost să evidențieze percepția actuală față de Estul și Vestul Europei. 70% dintre respondenți apreciază în egală măsură prezența artistică a țărilor din Estul și Vestul Europei dovedind un egal interes pentru Europa ca ansamblu. 28 % continuă să aibă o abordare diferențiată față de Est și Vest ca discursuri separate.
Notorietatea artiștilor români rămâne în continuare legată de participarea în cadrul unor evenimente de vizibilitate majoră (de tipul bienale sau expoziții organizate în țări vestice)
Doar 19% dintre respondenți au putut nominaliza un artist român. Artistii români nominalizați sunt Constantin Brâncuși (38%), Dan Perjovschi (17%), Mircea Cantor (5%), urmați de Ștefan Constantinescu, Matei Bejenaru și Ciprian Mureșan cu câte 2%. De remarcat faptul că între artiștii contemporani menționați se regăsesc numele promovate în ultimii ani prin rețeaua Institutului Cultural Român.
La invitația de a nominaliza un artist estic ce a influențat arta la nivel european respondenții i-au identificat printre alții pe artiștii români Constantin Brâncuși (13%), Tristan Tzara (1%), Dan Perjovschi (1%).
Informațiile privind artiștii reprezentativi originari din Estul Europei vizează în general perioada modernă – cu nume precum Kandinsky, Malevich, Warhol, Chagall, Moholy-Nagy etc – activi în țări din Vestul Europei și în foarte mică măsura artiști moderni activi în țările lor de origine. Aceasta relevă faptul că percepția publicului se raportează la instituțiile muzeale ca fiind cele care confirmă și stabilesc valorile.
Concluziile relevate de studiu privind structura publicului arată că în mare măsură vizitatorii au studii superioare (60%) dintre care 26% au pregătire în domenul artistic.
Dintre participanții la studiu 57 % s-au aflat pentru prima dată la Bienala de la Veneția și 58% au declarat că vizitează pentru prima dată pavilionul României. Procentul de vizitatori constanți este de 42%. Acest lucru dovedește interesul constant pe care îl trezește acest eveniment internațional care continuă să atragă noi categorii de public la fiecare ediție. Participarea din acest an i-a determinat să exprime intenția de revizitare a Pavilionului României la edițiile viitoare pe 65% dintre vizitatori.
Dintre cei care au completat chestionarele studiului 72% provin din ‘Vestul’ Europei la care se adauga 14% America de Nord și 4% America de Sud, 6% Asia. 4% Australia. Vizitatorii din Estul Europei au fost in proportie de 11% din care 4% provin din România. Rezultă de aici faptul ca aprecierile pozitive de care se bucură proiectul pe ansamblu provin de la un public internațional preponderent occidental. Se poate presupune că acest lucru se datorează pe de o parte faptului ca atât curatorii cât și artiștii activează în mediul internațional și pe de altă parte faptului că discursul propus a fost original fiind perceput ca unul de actualitate.

//////////////////////////////////////

INDICATORI DE PERCEPȚIE PENTRU EXPOZIȚIA DIN PAVILIONUL ROMÂNIEI
LA A 54-A EDIȚIE A BIENALEI INTERNAȚIONALĂ DE ARTĂ DE LA VENEȚIA 2011
PERFORMING HISTORY
cu Ion Grigorescu și Anetta Mona Chisa& Lucia Tkacova
Curatori: Maria Rus Bojan și Ami Barak

Un studiu de evaluare realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie- IRES

Metodologie:
 Eșantion: 1015 vizitatori ai Pavilionului României la Bienala de la Veneția, Ediția 2011
 Eroare de eșantionare: ± 3,1% la un nivel de încredere de 95%
 Datele au fost colectate între 6 Iunie și 11 August 2011 la fața locului
 Chestionarul a fost auto-administrat
 Răspunsurile “Nu răspund” au fost trecute ca și valori lipsă

Răspunsuri la chestionar:
1. Sunteți pentru prima dată la Bienala de la Veneția?
 Da 57%
 Nu, am vizitat bienala deja de câteva ori 31%
 Vin la fiecare ediție a bienalei 12%

2. Este pentru prima dată când vizitați Pavilionul Romaniei la Bienala de la Veneția?
 Da 58%
 Nu, am vizitat pavilionul deja de câteva ori 27%
 Vizitez pavilionul de fiecare dată 15%

3. Comparativ cu edițiile anterioare, cum evaluați calitatea Pavilionului României la această ediție a Bienalei?
 Mult mai bună 12%
 Mai bună 41%
 La fel 33%
 Mai proastă 10%
 Mult mai proastă 3 %

4. Ce anume v-a atras să vizitați Pavilionul României la această ediție a Bienalei?
[Prima variantă]
 Imaginea pavilionului 12%
 Modul de expunere a lucrărilor de artă 9%
 Tema 15%
 Sunt interesat de tematica Est-Vest 14%
 Nimic special, am urmat un traseu 38%
 Sunt interesat de România 4%
 Altele 6%

5. Ce anume v-a atras să vizitați Pavilionul României la această ediție a Bienalei?
[A doua variantă]
 Imaginea pavilionului 1%
 Modul de expunere a lucrărilor de artă 9%
 Tema 15%
 Sunt interesat de tematica Est-Vest 23%
 Nimic special, am urmat un traseu 21%
 Sunt interesat de România 17%
 Altele 15%

6. Ce anume v-a atras să vizitați Pavilionul României la această ediție a Bienalei?
[A treia variantă]
 Tema 15%
 Sunt interesat de tematica Est-Vest 19%
 Nimic special, am urmat un traseu 15%
 Sunt interesat de România 31%
 Altele 19%

7. Vă rugăm sa descrieți ceea ce ați simțit când ați vizionat lucrările din Pavilionul României
[Întrebare deschisă]
 Curiozitate / Interes 16%
 Am considerat că vizitez o expoziție bună 6%
 Șoc / Uimire / Surpriză 6%
 Confuzie / Sentimente amestecate 6%
 Furie 6%
 Mi-a placut graffiti-ul de pe perete 4%
 A fost provocator 4%
 Dezgust 3%
 Nu am înțeles 2%
 Empatie 2%
 A fost emoționant 1%
 Rebeliune 1%
 Amuzament 1%
 Dezamăgire 1%
 Am considerat că este un proiect contemporan / modern 1%
 Am fost deranjat 1%
 A fost ciudat 1%
 Am fost plictisit 1%
 Tristețe 1%
 Alte percepții pozitive 15%
 Alte percepții negative 5%
 Altele 16%
 Nimic 1%

8. Care sunt aspectele ce v-au impresionat în mod pozitiv la Pavilionul României din ediția curentă a Bienalei de la Veneția? [Întrebare deschisă]
 Expoziția și conceptul curatorial 65%
 Graffiti-ul de pe pereții din interiorul pavilionului 13%
 Personalul 2%
 Onestitatea și sinceritatea discursului artistic 1%
 Criticismul 1%
 Studiul / Chestionarul 1%
 Altele 15%
 Mi-a plăcut totul 1%
 Nu mi-a plăcut nimic 1%

9. Care sunt aspectele ce v-au impresionat în mod negativ la Pavilionul României din ediția curentă a Bienalei de la Veneția? [Întrebare deschisă]
 Lucrările artiștilor, inclusiv grafitti-ul 30 %
 Expozitia și conceptul curatorial 17%
 Nu am înțeles mesajul 3%
 Studiul / Chestionarul 3%
 Informația insuficientă 2%
 Altele 19%
 Nu mi-a plăcut nimic 1%
 Nu a fost ceva ce să nu îmi placă 23%

10. În ce măsură credeți că demersul expozițional și în pavilionul României este original?
 Într-o foarte mare măsură 11%
 Într-o mare măsură 53%
 Într-o mica măsură 31%
 Într-o foarte mică măsură 5%

11. În ce măsură credeți că demersul expozițional din Pavilionul României definește România?
 Într-o foarte mare măsură 9%
 Într-o mare măsură 46%
 Într-o mică măsură 35%
 Într-o foarte mică măsură 10%

12. În ce măsură credeți că mesajul artiștilor este unul ce definește Estul din punctul de vedere a modalităților de exprimare a propriei sale istorii?
 Într-o foarte mare măsură 10%
 Într-o mare măsură 49%
 Într-o mică măsură 34%
 Într-o foarte mică măsură 8%

13. Dacă ar fi să evaluați Pavilionul României pe durata Bienalei, cu o notă între 1 și 5, care ar fi aceasta? [5 = foarte bun, 4 = bun, 3 = satisfăcător, 2 = slab, 1=foarte slab]
 Foarte bun 15%
 Bun 52%
 Satisfăcător 28%
 Slab 4%
 Foarte slab 1%

14. Dacă ar fi să evaluați amabilitatea custozilor din Pavilionul României, cu o notă între 1 și 5, care ar fi aceasta? [5 = foarte bună, 4 = bună, 3 = satisfăcătoare, 2 = slabă, 1=foarte slabă]
 Foarte bună 58%
 Bună 37%
 Satisfăcătoare 3%
 Slabă 1%
 Foarte slabă 1%

15. Dacă ar fi să evaluați capacitatea custozilor din Pavilionul României de a răspunde la întrebările dvs., cu o notă între 1 și 5, care ar fi aceasta? [5 = foarte bună, 4 = bună, 3 = satisfăcătoare, 2 = slabă, 1=foarte slabă]
 Foarte bună 49%
 Bună 43%
 Satisfăcătoare 7%
 Slabă 1%
 Foarte slabă 0,2%

15. Vă rugăm să evaluați cu note între 1 și 5 gradul de disponibilitate al custozilor de pavilion de a vă ghida în expoziție. [5 = foarte bun, 4 = bun, 3 = satisfăcător, 2 = slab, 1=foarte slab]
 Foarte bun 46%
 Bun 44%
 Satisfăcător 8%
 Slab 1%
 Foarte slab 1%

16. Vă rugăm să evaluați cu note între 1 și 5 calitatea informațiilor furnizate de către custozii pavilionului cu privire la tema expoziției și la artiștii prezenți în acest an. [5 = foarte bună, 4 = bună, 3 = satisfăcătoare, 2 = slabă, 1=foarte slabă]
 Foarte bună 46%
 Bună 44%
 Satisfăcătoare 8%
 Slabă 1%
 Foarte slabă 1%

17. Dacă ar fi să faceți o comparație între prezența artistică Est Europeană și cea Occidentală la Bienala de la Veneția, care ar fi, în opinia dvs,. cea care reușește să surprindă cel mai bine relația cu memoria și istoria proprie fiecăreia din cele două zone ale Europei?
 Ambele 70%
 Cel Vestic 11%
 Cel Estic 17%
 Niciunul 2%

18. Intentionați să vizitați din nou Pavilionul României la următoarea ediție a Bienalei?
 Cu siguranță da 65%
 Probabil că da 31%
 Probabil că nu 3%
 Cu siguranță nu 1%

19. Ați putea numi un alt artist român, în afara celor prezenți la Bienală?
 Da 19%
 Nu 81%

20. Ați putea numi un alt artist român, în afara celor prezenți la Bienală?
 Constantin Brâncuși 38%
 Dan Perjovschi 17%
 Mircea Cantor 5%
 Ștefan Constantinescu 2%
 Marina Abramovic 2%
 Matei Bejenaru 2%
 Ciprian Mureșan 2%
 Alții 32%

21. Ați putea numi un artist Est European ce a influențat arta la nivel european?
 Da 33%
 Nu 67%

22. Ați putea numi un artist est European ce a influențat arta la nivel european? Vă rugăm exemplificați:
 Marina Abramovic 25%
 Constantin Brâncuși 13%
 Wassily Kandinsky 6%
 Kazimir Malevich 6%
 Ilya Kabakov 3%
 Christo 2%
 Andy Warhol 2%
 Marc Chagall 2%
 Laszlo Moholy-Nagy 1%
 Roman Ondak 1%
 Mladen Stilinovic 1%
 Tristan Tzara 1%
 Roman Opalka 1%
 Dan Perjovschi 1%
 Alții 34%

23. Care este țara dvs. De rezidență în momentul de față?
 Italia 15%
 Germania 13%
 Marea Britanie 12%
 Statele Unite ale Americii 9%
 Franța 9%
 România 4%
 Australia 4%
 Olanda 4%
 Austria 4%
 Elveția 4%
 Spania 3%
 Belgia 3%
 Canada 2%
 Argentina 1%
 Brazilia 1%
 Ungaria 1%
 Alte țări scandinave 3%
 Alte țări din America Centrală și de Sud 2%
 Alte țări asiatice 3%
 Alte țări din Europa Centrală și de Est 4%
 Alte țări africane 0.4%

24. Care este țara dvs. de origine?
 Italia 13%
 Germania 13%
 Statele Unite ale Americii 10%
 Marea Britanie 7%
 Franța 7%
 România 5%
 Australia 4%
 Austria 4%
 Spania 3%
 Olanda 3%
 Belgia 3%
 Elveția 2%
 Canada 2%
 Brazilia 1%
 Argentina 1%
 Ungaria 1%
 Alte țări scandinave 3%
 Alte țări din America Centrală și de Sud 2%
 Alte țări asiatice 6%
 Alte țări din Europa Centrală și de Est 8%
 Alte țări africane 1%
 Alte țări 1%

25. Din ce regiune face parte țara dvs. de origine?
 Europa de Vest 36%
 Europa Centrală 22%
 Europa de Sud-Est 9%
 Europa de Nord-Est 2%
 Scandinavia 3%
 America Centrală și de Nord 14%
 America de Sud 4%
 Asia 6%
 Australia și Noua Zeelandă 4%
 Africa 0.4%

26. Ați călătorit vreodată în țările din Europa de Est?
 Da, am călătorit în țările din Europa de Est 61%
 Nu, nu am călătorit niciodată în Estul Europei 39%

27. În ce țară din Estul Europei ați călătorit? [Prima mențiune]
 Polonia 22%
 Republica Ceha (incluzand fosta Cehoslovacie) 17%
 Ungaria 16%
 România 11%
 Rusia 5%
 Bulgaria 4%
 Croatia 3%
 Serbia 3%
 Slovenia 2%
 Fosta Iugoslavie 2%
 Turcia 2%
 Estonia 1%
 Lituania 1%
 Slovacia 1%
 Bosnia și Herțegovina 1%
 Macedonia 1%
 Grecia 1%
 Toate/Majoritatea 3%
 Altele 4%

28. În ce țară din Estul Europei ați călătorit? [A doua mențiune]
 Republica Cehă (incluzând fosta Cehoslovacie) 19%
 Ungaria 12%
 Polonia 11%
 Croația 8%
 Rusia 8%
 Slovacia 6%
 România 5%
 Slovenia 5%
 Bulgaria 4%
 Fosta Iugoslavie 4%
 Estonia 3%
 Serbia 3%
 Grecia 2%
 Ucraina 2%
 Fosta Republică Democrată Germană 2%
 Lituania 1%
 Turcia 1%
 Albania 1%
 Bosnia și Herțegovina 1%
 Macedonia 4%
 Altele 3%

29. În ce țară din Estul Europei ați călătorit? [A treia mențiune]
 Republica Cehă (incluzând fosta Cehoslovacie) 13%
 Ungaria 12%
 Polonia 11%
 Slovenia 10%
 Slovacia 9%
 România 8%
 Croația 5%
 Estonia 5%
 Rusia 5%
 Bulgaria 4%
 Serbia 3%
 Turcia 3%
 Fosta Iugoslavie 3%
 Fosta Republica Democrată Germană 3%
 Bosnia și Hertegovina 2%
 Lituania 1%
 Grecia 1%
 Macedonia 1%
 Ucraina 1%

30. Care este profesia dvs.?
 Categorie profesională cu studii superioare în domeniul artistic 23%
 Categorie profesională cu studii superioare în alte domenii 19%
 Student în alte domenii decât cel artistic 15%
 Student în domeniul artistic 3%
 Categorii profesionale fără studii superioare 3%
 Pensionar/ Fără loc de muncă/ Fără activitate/ Independent 2%
 Nu răspund 35%

Foto: Cosmin Năsui

Susține activitatea Modernism.RO printr-o donație.