După ce în 2009 a fost prezentată cu succes la Lisabona şi Praga, expoziţia itinerantă „Culorile avangardei. Arta în România între 1910-1950” ajunge la Roma într-o formulă expoziţională special concepută pentru Cetatea Eternă.
Expoziţia va fi găzduită în perioada 3 septembrie – 15 octombrie 2011 de Complexul Expoziţional Vittoriano aflat în centrul Romei şi va cuprinde 74 de opere a 24 de artişti români. Operele provin din cele mai importante muzee de artă din România şi reprezintă creaţiile marilor artişti ai avangardei româneşti din perioada 1910 – 1950. Curatorul expoziţiei este Erwin Kessler.

Expoziţia este organizată de Institutul Cultural Român în colaborare cu Comunicare Organizzando (Roma) reprezentată de dl. Alessandro Nicosia, fiind promovată de Accademia di Romania din Roma şi de Ambasada României în Italia. Vernisajul va avea loc vineri, 2 septembrie 2011, în Salonul Central al Complexului Vittoriano.

Avangarda a pătruns pe scena artistică românească în momentul în care aceasta se deschidea către două tendinţe ale modernismului internaţional: postimpresionismul şi expresionismul. În contextul traumatic al Primului Război Mondial această deschidere ideologică şi estetică s-a întrerupt, permiţând spiritului transgresiv şi original al avangardei să se infiltreze şi să pătrundă în modernismul românesc. Comprezenţa şi contaminarea reciprocă între inovaţia relativ tardivă a avangardei şi modernismul intens conservator şi tradiţionalist al artei naţionale au constituit elementele de bază ale artei româneşti în perioada dintre cele două războaie mondiale şi au reprezentat, de asemenea, fundalul pe care – după 1945 – s-a înregistrat închiderea estetică şi fuzionarea artei cu propaganda realismului socialist.

“În loc de a ceda ispitei de a opera o selecţie pedantă şi puristă care ar fi extrapolat operele avangardiste din contextul istoric atât de variat şi de bogat al artei româneşti din prima jumătate a secolului XX, această expoziţie vorbeşte despre un fenomen istoric şi cultural extraordinar de dens şi de complex, acela a coabitării, al tensiunii, al discordiei şi al influenţelor reciproce între modernism, avangardism şi tradiţionalism în perioada cuprinsă între cele două războaie mondiale.” (Erwin Kessler)

Operele expuse provin din nouă muzee de artă din România şi poartă semnătura artiştilor: Apcar Baltazar, Victor Brauner, Marius Bunescu, Ştefan Dimitrescu, Hans Eder, Marcel Jancu, Petre Iorgulescu Yor, Max Herman Maxy, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Michăilescu, Theodor Pallady, Jules Perahim, Alexandru Phoebus, Elena Popeea, Ştefan Popescu, Magdalena Rădulescu, Camil Ressu, Szolnay Sándor, Ion Theodorescu Sion, Francisc Şirato, Jean Al. Steriadi, Nicolae Tonitza, Ion Ţuculescu, Alexandru Ziffer. Patru mari teme ţes în filigran articularea spaţiului expoziţional: pathosul poetic al temelor sociale, utopiile identităţii, angoase şi vise urbane, sfârşitul călătoriei.

Operele de artă din expoziţia „Culorile Avangardei. Arta în România între 1910-1950” sunt cuprinse şi comentate în catalogul bilingv (italian/englez) realizat cu această ocazie.