Atelierul Internațional de Creație “Almási Béla” de la Dorobanţi

Proiectul maltez

În micul şi cochetul sat Dorobanţi/Kisiratos se perpetuează din anul 2000 o tradiţie. Ca în fiecare an, în luna august sau septembrie, la Centrul Social Maltez, administrat până nu demult, de dr. Béla şi Olga Almási, mari amatori de artă şi prieteni ai artiştilor plastici, are loc o tabără de pictură şi sculptură, încheiată cu o expoziţie de grup. Între timp, experimentul s-a transformat în proiect, într-o constantă spirituală.

Locul e pitoresc, încărcat de o arhaitate pe cale de dispariţie. Faptul e datorat relativei izolări a unei populaţii care se îndeletniceşte cu agricultura şi creşterea animalelor. Artistul poate stabili în acest orizont legături şi corespondenţe cu mediul şi oamenii locului şi referinţele nu întârzie să apară în lucrări: semne, obiecte, simboluri, chipuri omeneşti, culori şi forme din acest univers rural, puternic individualizat care peste câţiva ani se va confunda cu imaginea satului global. Iar artistul este cel chemat să clameze dreptul la identitate şi diferenţă. Este şi cazul multor lucrări expuse la Casa de cultură care ne poartă, cu fantezie şi inspiraţie, în căutarea unui timp şi spaţiu pierdute.

La „Casa Malteză” artiştii pot observa şi activitatea şi relaţiile care se instalează între îngrijitori şi pacienţi. E un sanatoriu unde bătrânii şi persoanele cu handicap locuiesc şi sunt trataţi civilizat, la norme europene. Dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple. E nevoie de finanţări, credite, există şi un sistem de relaţii bazat pe voluntariat şi pe lobby. Centrul dispune şi de o fermă proprie.

Evenimentul de la Dorobanţi este rodul interferenţelor culturale care scot satul din monotonia obişnuită a verii printr-o amplă desfăşurare de forţe artistice. Iar lucrările născute aici pot fi expuse şi vor circula în toată Europa. Unele vor fi vândute la licitaţie spre folosul centrului.

Îmi amintesc de ultima tabără la care a participat dr. Béla Almási, dispărut prematur la 15 mai 2009. Artiştii reuniţi la începutul lunii septembrie 2008 proveneau din lumea întreagă: România, Ungaria, Olanda, Austria, U.S.A., Belarus. Ei se numeau: Adrian Lulciuc, Andrea Eva Szocs, Bill Crandall, Camil Păcurar, Costin Brăteanu, Fredu Samethini, Georgiana Cozma, Iosif Stefan Tasi, Tasi János, Irina Garcia Vasilescu, Lorena Garoiu, Maria Balea, Mihai Păcurar, Sorin Nicodim, Xantus Geza şi Zoya Lutsevich. Cei șaisprezece de artişti au realizat o expoziţie de un înalt nivel artistic, cel mai elevat de până atunci. Lucrările intră în rezonanţă într-un adevărat dialog al interferenţelor. Fiecare artist îşi ilustrează diferenţa, altfelitatea, fără a-şi trăda identitatea. Am putut constata că în ciuda barajelor lingvistice, artiştii se înţelegeau perfect prin directeţe, prin dorinţa de a comunica şi prin renunţarea la protocol şi la prejudecăţi. Ei intră repede în dialog dezvăluindu-şi temperamentul. Nimic nu i-a împiedicat, aşa cum se vede din calitatea şi spontaneitatea lucrărilor, să îşi descătuşeze energiile în funcţie de aspiraţii, de temperament şi de concepţia pe care o au despre autenticitatea. Cu toţii au reuşit să imprime formelor, peisajelor, portretelor sau compoziţiilor, propriile lor stări sufleteşti, exprimate în linii, culori şi materiale convenţionale şi neconvenţionale. Vernisajul a avut loc atunci la Muzeul de artă din Arad în prezenţa unui numeros public. A fost cântecul de lebădă al doctorului Béla Almási care şi-a încredinţat minunatul său proiect urmaşilor.

Omagiu lui Béla Almási

S-a stins, din nefericire, la 61 de ani, după o grea suferinţă, tocmai el, medicul care a alinat suferinţa altora. L-am cunoscut după ce s-a mutat în Curtici împreună cu familia, când şi-a cucerit repede prestigiul de medic, prin răbdare şi disponibilitate. S-a remarcat prin pricepere, blândeţe şi altruism. A fost un om onest şi tolerant, un specialist devotat şi un intelectual remarcabil. Aceste calităţi şi farmecul său personal i-au atras pe prieteni, români şi unguri, care puteau admira în casa lui lucrări de artă, puteau asculta muzică de calitate. A organizat primele vernisaje şi expoziţii în pivnița casei din Curtici. Ceea ce nu l-a împiedicat să participe la viaţa comunităţii: a fost ales de mai multe ori consilier al oraşului Curtici şi al comunei Dorobanţi.

După revoluţie, domnul doctor a amenajat un muzeu al satului la Dorobanţi şi împreună cu Olga, soţia sa, a pus bazele Filialei Dorobanți ai Serviciului de Ajutor Maltez în România și “Căminului Social pentru persoane cu handicap locomotor” al asociației. A respectat un cod al onoarei, prevăzut de Ordinul Maltez. Şi-a împlinit dragostea pentru oameni şi dragostea pentru artă organizând la sediul fundaţiei tabere de pictură pentru artiştii români şi străini. Prin străduinţa şi efortul familiei Almási s-au organizat la Dorobanţi, anual, simpozioane internaţionale de artă, o parte din lucrări au fost valorificate în scopuri caritabile. Artiştii au scos Kisiratosul din anonimat, inspirându-se din realitatea locală. Pe lângă aceasta, la iniţiativa tinerilor manageri, localitatea a devenit scena unor spectacole şi concerte de anvergură şi tot mai diverse. De asemenea, albumele de artă editate cu ocazia simpozioanelor merită o menţiune specială şi imortalizează imagini de neşters ale manifestărilor artistice de grup din această perioadă.

La al XI-lea Atelier Internațional de Creație „Almási Béla” participă, în acest an, următorii artişti: Lucian Cociuba, Ghiţă Vasile, Ioan Groza Kett, István Kiss, Mihai Păcurar, Lajos Ugron, Réka Ugron, Gábor Grudl-Turi, László Vajna, Géza Xantus, Tamás Dobolyi, Tajó, Sorin Nicodim, Róbert Köteles, Adél Czeglédi, Nenad Ignjatov, Szabó Csaba, Demeter Dalma, Cosmin Moldovan și Silviu Man din Compania Passe-Partout „Dan Puric” care, ca și anul trecut, va susține un atelier de pantomimă.

Această trupă a avut succes în anul 2009 atât la Dorobanţi cât şi la Curtici cu spectacolele „Toţi Cinci” și „Doi dintre noi”, iar în acest an ne vor onora cu spectacolul „Fantasmagoria”. Va veni și formația de muzică “Garp”, fondată şi formată de artistul plastic Kiss István (chitară, text și muzică) şi perechea lui, Iudit (vocală), așa cum ne va vizita și formația “Folker”.

M-am numărat şi eu printre scriitorii invitaţi în fiecare an de familia Almási şi m-am bucurat de prietenia discretă a doctorului Béla. Din păcate boala nu l-a cruţat pe medic şi a murit când ar fi fost momentul să se bucure de munca de o viaţă. O muncă dedicată familiei, comunităţii şi oamenilor. Prin iniţiativa sa, localitatea Kisiratos a devenit un loc distins, un loc fabulos (cum se exprima un critic de artă), un loc al inspiraţiei artiştilor, un loc al gestului caritabil. Un centru al marginii.