Modificarea legii pornografiei – poziția Centrului de Cercetare în Etică Aplicată

Membrii Centrului de Cercetare in Etica Aplicata, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti, si alti semnatari au luat cunostinta cu ingrijorare de initiativa Comisiei de Cultura a Senatului Romaniei de schimbare a legii privind prevenirea si combaterea pornografiei.

Aceasta propunere are efecte nocive si indezirabile pentru ca: restrange libertatea de expresie, transforma providerii de internet din Romania intr-o politie digitala, incalca grav sfera privata si dreptul la intimitate si deschide calea abuzurilor din partea Ministerului Comunicatiilor. Daca prin aceasta masura se urmareste protejarea minorilor, atunci trebuie spus ca exista in lume – si se practica – alte metode cu efect similar, dar fara neajunsurile mentionate.

Poziția Centrului de Cercetare în Etică Aplicată privind modificarea legii pornografiei

Membrii Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, şi ceilalţi semnatari au luat cunoștință cu îngrijorare de inițiativa Comisiei de Cultură a Senatului României de schimbare a legii privind prevenirea și combaterea pornografiei (legea 196 / 2003 modificată și completată prin legea 496 / 2004). Motivul îngrijorării noastre are ca sursă informaţiile regăsibile în ştirea Mediafax din 5 aprilie 2011 (publicată la ora 12:41) cu titlul „Legea combaterii pornografiei, adoptată la comisie în Senat. Site-urile pentru adulţi vor fi parolate şi accesarea lor va fi vizibilă pe facturi”. Știrea a fost preluată de mass-media naționale și a născut comentarii pertinente din partea cititorilor.

Propunerea legislativă înaintată de senatorul Radu F. Alexandru și adoptată de Comisia de Cultură a Senatului are un caracter autoritar și antidemocratic. Conform știrii Mediafax, dacă propunerea va fi adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, site-urile care conțin materiale pentru adulți vor fi obligate să obțină o autorizație din partea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) și să paroleze accesul pe site, iar utilizatorii care accesează materiale pornografice vor trebui să plătească o taxă suplimentară, taxă care să fie evidenţiată pe factura de internet a furnizorului. În plus, o autoritate specială a MCSI poate să se autosesizeze în cazul în care cineva încalcă legea.

Această propunere are efecte nocive și indezirabile. În primul rând restrânge libertatea de expresie. În al doilea rând, pentru a fi pusă în aplicare, legea va transforma providerii de internet din România într-o poliție digitală care urmărește tot ceea ce fac abonații lor în mediul virtual. În acest moment este imposibil ca providerii să dea curs acestei norme pentru că legea privind reținerea datelor de trafic a fost declarată neconstituțională (în octombrie 2009). În al treilea rând apariția pe factura abonatului a domeniilor accesate încalcă grav sfera privată și dreptul la intimitate, atât al indivizilor, cât și al familiilor. În al patrulea rând taxa este ilegală. Nu în ultimul rând propunerea deschide calea abuzurilor din partea MCSI. În fine, dacă prin această măsură se urmăreşte protejarea minorilor, atunci trebuie spus că există în lume  – şi se practică – şi alte metode care au acelaşi efect, dar nu au neajunsurile menţionate.

Problema pornografiei este una a întregii societăți şi ea trebuie reglementată juridic într-un mod rezonabil. Pentru aceasta, ea trebuie dezbătută public şi analizată din punct de vedere etic pentru ca abia apoi să se treacă la formalizarea ei juridică. Ce dezbateri etice s-au organizat până acum?  Ce raport al unor experţi a fost solicitat (cum a fost în Anglia raportul profesorului Bernard Williams de la Oxford asupra pornografiei în mass-media)? Nimic din toate acestea. În schimb, se iau decizii politice majore pe bază de experienţe personale.

 

Din păcate chiar legea 196 / 2003, modificată și completată, e o lege inexactă, cu formulări ambigue, fără un fundament științific sau etic. De exemplu, termenul “pornografie” e definit prea vag (un semn obscen cu degetul devine gest pornografic), fără a se distinge între “obscenitate” şi “indecenţă”  etc. , teme mult dezbătute în literatura de etică aplicată. Legea nu e nici rezultatul consensului la nivelul societății. Ea este dovada lipsei de informare și a lipsei unei dezbateri publice despre ce înseamnă pornografia și cum poate fi ea evaluată atât psihologic, cât și moral. Legea nu face nimic în privința prevenirii consumului de pornografie de către minori, doar o combate prin pedepse. Ea este rezultatul unei abordări pripite, amatoare, a procesului de legislare, care nu se sfieşte să îndrepte un rău cu un rău şi mai mare.

Dacă senatorii își doresc cu adevărat să prevină pornografia, vor afla că există programe care pot fi instalate gratuit (și opțiuni în navigatoarele web) pentru a restrânge accesul minorilor. Totodată vor putea invita experți și cercetători din mediul academic românesc și european într-o dezbatere privind evaluarea morală și psihologică a pornografiei, experți care nu susțin o ideologie anume. Dar, cel mai important, vor încerca să reorienteze legea spre educarea publicului, nu spre considerarea cetățenilor ca virtuali infractori. Paternalismul senatorilor din Comisia de Cultură ne îngrijoareză deoarece el ni se pare semnul faptului că şi după 20 de ani de exercițiu democratic sindromul “conducătorului” care ne “ordonează” viaţa privată nu a dispărut.

În speranța că acest mesaj deschide calea către dialog,

Prof. univ. dr. Valentin Mureșan, director CCEA

Conf. univ. dr. Savu Totu

Lect. univ. dr. Emanuel Socaciu, cercetător CCEA

Prof. univ. dr. Romulus Brâncoveanu, decan Facultatea de Filosofie

Prof. univ. dr. Adrian-Paul Iliescu

Prof. univ. dr. Mihail-Radu Solcan

Lect. univ. dr. Marin Bălan

Asist. univ. dr. Dorina Pătrunsu

Conf. univ. dr. Mihaela Pop

Conf. univ. dr. Viorel Vizureanu

Prof. univ. dr. Vasile Morar

Asist. univ. drd. Laurențiu Gheorghe

Drd. Cristian Ducu, cercetător CCEA

Drd. Ionuț Sterpan, cercetător CCEA

Drd. Constantin Vică, cercetător CCEA

Masterand Radu Uszkai

Masterand Ruxandra Șerbănoiu

Masterand Monica Ștefănescu

Matei Ghimiș

Drd. Emilian Mihailov, cercetător CCEA

Drd. Oana Zamfirache

Dana Cazacu

Elena Costea

Dr. Mircea Constantinescu

Drd. Daniel Nica, cercetător CCEA

Tohi-Ionel Gibea

Delia Elena Ivan

Ioana Văcărașu

Drd. Oana Radu
Masterand Cristian Neagoe, cercetător CCEA

Drd. Alexandru Năstase, cercetător CCEA

Conf. univ. dr. Laurențiu Staicu