Itinerarul Jules Verne – Castelul din Carpați

ITINERARUL JULES VERNE din CASTEL DIN CARPAŢI, un mod inedit de a descoperi Romania.

ADEVĂRATUL CASTEL DIN CARPAŢI

http://www.lucianmuntean.ro/fotoreportaj/20/Itinerarul_Jules_Verne.htm

text Cosmin Perta / CLUJEANUL

foto Lucian Muntean

Traseul parcurs de personajele “Castelului din Carpaţi” a fost reluat în acest an (2005) de fotograful Lucian Muntean, care a încercat să găsească locurile descrise în cunoscutul roman fantastic al lui Jules Verne, a cărui acţiune se petrece în România.

Principalul scop al acţiunii a constat în găsirea unor locuri identice cu cele descrise în roman şi în sublinierea diferenţelor produse în mai bine de 100 de ani.

Proiectul a fost gândit şi organizat de Centrul Cultural Francez din Cluj, cu ocazia “Anului Jules Verne”. Itinerarul s-a vrut reparcurs pentru a fi marcat ca atare şi pentru a se realiza un fotoreportaj care urmează să fie expus în localităţile vizate, în centrele culturale franţuzeşti din România şi probabil la Nantes, oraşul natal al lui Verne.

Localităţile prin care se perindă personajele romanului acoperă o bună parte din teritoriul României: Cluj, Turda, Alba Iulia, Sebeş, Sibiu, Deva, Hunedoara, Haţeg, Râu de Mori, Petrila, Petroşani, Vulcan, Curtea de Argeş şi Craiova.

Imaginaţia şi realitatea

Forfota romanului se desfăşoară în localitatea imaginară Vereşti, situată undeva la poalele Retezatului. Celelalte localităţi sunt doar amintite şi foarte puţin descrise.

Lucian Muntean spune că a fost dificil să găsească locurile descrise în roman, deoarece Jules Verne doar şi-a imaginat traseul. El nu a fost în România, ci s-a inspirat din scrierile geografului francez Elisee Reclus. Acesta, la rândul său, s-a informat la început din singurele surse referitoare la Transilvania accesibile unui străin, care erau de provenienţă austro-ungară.

Astfel, posibilitatea ca nici satul şi nici castelul descrise în carte să nu fi existat sau să fi fost distruse era foarte mare. Însă, perseverent, clujeanul le-a găsit chiar acolo unde le plasase autorul, comuna hunedoreană Râu de Mori. În zonă, castelul se numeşte “Cetatea de colţ” sau “Cetatea Cândeştilor”.

Tipologii neschimbate

Paralelele fotografice pe care reuşeste să le facă Lucian Muntean sunt aplicate pe textul volumului, reuşind astfel să redea atmosfera “Castelului din Carpaţi”.

“Am luat cartea la citit şi mi-am notat unele pasaje, pe care mi-am propus să le regăsesc şi să le surprind”, mărturiseşte fotograful. “Aceasta a fost de fapt şi provocarea: dacă nu regăseam atmosfera şi castelul, degeaba aveam eu poze din zonă. Însă, din fericire, s-a întâmplat cum credeam”.

Atent la lucrurile neschimbate, dar şi la modificările produse faţă de textul romanului, Muntean spune că este uimitor cât de bine a surprins Jules Verne tipologiile rurale româneşti. “Am întâlnit localnici foarte asemănători cu personajele cărţii. S-au păstrat până şi superstiţiile faţă de cetate, care constituie baza naraţiunii, sau unele aspecte ale vieţii la ţară. S-au şi schimbat multe, însă lucrurile vechi mai convieţuiesc cu cele moderne”.