Foto: Kaucyila Brooke, Tit for Twat, 1993
Muzeul de Geologie a refuzat să expună lucrarea artistei Kaucyila Brooke din SUA, selectată în cadrul celei de-a patra ediţii Bucharest Biennale (BB4), motivând că aceasta este “de natură erotică” şi că în muzeu intră frecvent copii, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai BB4 şi ai muzeului.
Lucrările Kaucyilei Brooke, unul din cele circa 40 de nume de pe afişul BB4, urmau să fie prezentate într-un colaj – intitulat “Tit for Twat” – la Muzeul Naţional de Geologie din Capitală, unul din spaţiile de desfăşurare a bienalei, în perioada 20 mai – 25 iulie.
Lucrările artistei, care expune la Los Angeles şi Viena, au fost aduse la Bucureşti de organizatorii bienalei, cu sprijinul Forumului Cultural Austriac, al Ambasadei Austriei şi al Ministerului Culturii din Austria, fiind asigurate şi transportate cu un buget considerabil, se arată într-un comunicat prezentat jurnaliştilor joi, când a avut loc conferinţa de deschidere a BB4.
Pe 7 mai, administraţia Muzeului de Geologie a dispus ca lucrările să fie date jos de pe pereţii muzeului, invocând prezenţa pornografiei în aceste opere, se mai arată în comunicatul de presă prezentat de organizatorii bienalei în încheierea conferinţei, pentru a nu umbri prezenţa celorlalţi 38 de artişti care expun la Bucureşti, după cum a precizat Răzvan Ion, co-director al bienalei.
Răzvan Ion a declarat pentru MEDIAFAX că Institutul de Geologie, în subordinea căruia se află Muzeul de Geologie din Capitală, a motivat această acţiune, într-un document oficial remis organizatorilor bienalei, prin aceea că lucrările a căror expunere în cadrul bienalei a fost refuzată sunt “de natură erotică”.
“E un act grav de cenzură. Nici măcar nu este vorba de erotism în colaj. E o singură poză cu o femeie neagră goală”, a spus Răzvan Ion.
Organizatorii Bucharest Biennale consideră actul Institutului Geologic şi al administraţiei Muzeului de Geologie drept “o încălcare flagrantă a dreptului la liberă exprimare, o obstrucţionare a demnităţii artistei şi o insultă adusă inteligenţei umane prin gesturi care nu pot fi considerate un comportament adecvat anului 2010 într-o ţară membră a Uniunii Europene”, se arată în comunicat.
De asemenea, organizatorii îşi exprimă regretul că publicul bucureştean nu va putea vedea lucrarea Kaucyila Brooke, precizând că nu au avut la dispoziţie timpul şi spaţiul necesare pentru a reasambla instalaţia artistei.
Lucrarea respectivă este apreciată de directorul Lentos Kunstmuseum din Linz, Stella Rolling, drept “deosebit de originală în conţinut şi rafinată din punct de vedere estetic şi al folosirii media”, care “pe bună dreptate, a fost expusă în multe locuri şi contexte în întreaga lume”. Totodată, ea precizează că lucrarea abordează domeniul politic, în mod concis, dar şi cald şi plin de umor.
Pe de altă parte, directorul ştiinţific al Institutului Geologic, Marcel Mărunţiu, a declarat pentru MEDIAFAX că, “la specificul muzeului, vizitat în proporţie de 70% de copii, o asemenea expoziţie, timp de două luni de zile, nu îşi are locul”. “Arta e artă, dar pentru fiecare spaţiu ar trebui să existe nişte limite”, a apreciat Mărunţiu.
“Nu este un act de cenzură, este un act de protecţie a minorilor”, a mai spus acesta, precizând că, în urma parteneriatelor încheiate cu şcolile, Muzeul de Geologie este vizitat frecvent de copii sub 14 ani.
Lucrările din cadrul BB4 pe care Muzeul de Geologie le expune se află într-un hol de acces spre sălile de la etaj, neputându-se restricţiona trecerea vizitatorilor prin acest spaţiu. “Ar însemna să închidem jumătate din muzeu”, a spus Mărunţiu, adăugând că nu are nimic împotriva colaborării cu Bucharest Biennale atât timp cât lucrările expuse sunt “decente”, cele în cauză având o “tentă vizibil erotică şi mai mult decât atât”.
BB4 este deschisă publicului între 21 mai şi 25 iulie, în mai multe spaţii din Capitală, precum Pavilion Unicredit, centrul comunitar LaBomba, din zona Rahova-Uranus, Centrul de Introspecţie Vizuală, Institutul de Cercetări Politice, Muzeul de Geologie şi Paradis Garage, aducând în atenţia bucureştenilor operele a 38 de artişti din circa 20 de ţări.
Dintre artiştii ale căror lucrări vor fi prezentate în cadrul Bucharest Biennale 4 fac parte românii Marcel Iancu, Ion Grigorescu, Florin Tudor şi Mona Vătămanu, Ştefan Constantinescu, Elena Ciobanu şi centrul comunitar LaBomba.
Artiştii străini care vor expune la Bucureşti în cadrul bienalei sunt: Magnus Bärtås, Kalle Brolin, Goldin+Senneby, Fia-Stina Sandlund, Lina Selander, Stina Östberg (Suedia), Alexander Kluge, Christine Meisner (Germania), Andrea Geyer (Germania/SUA), Emily Roysdon (SUA), Zachary Formwalt (SUA/Olanda), Nicoline van Harskamp (Olanda), Martin Beck (Austria), Pablo Bronstein (Argentina/Marea Britanie), Cabello/Carceller, Asier Mendizabal (Spania), Claudia Cristóvaõ (Angola/Olanda), Angela Ferreira (Mozambic/Portugalia), Fieldwork (Danemarca), Charlotte Ginsborg, The Otolith Group (Marea Britanie), Sabrina Gschwandtner (Austria/SUA), Maryam Jafri (Pakistan/Danemarca), Olivia Plender (Marea Britanie) & Unnar Örn (Islanda), Société Réaliste (Franţa/Ungaria), Åsa Sonjasdotter (Norvegia), Pilvi Takala (Finlanda/Olanda), Fereshte Toosi (Iran), Lan Tuazon (Filipine) şi Judi Werthein (Argentina).
Pentru Bucharest Biennale 4, curatorul Felix Vogel a ales ca temă “Handlung – Producţia de posibilităţi”. Termenul german “Handlung”, imposibil de tradus la toate nivelurile sale de semnificare, se plasează între acţiune, activitate, instrumentalizare şi participare, deşi poate avea şi un sens pasiv, de poveste sau naraţiune.
Bucharest Biennale este organizată de revista Pavilion, editată de Răzvan Ion şi Eugen Rădescu.
Aici nu este o problema de cenzura, desi cu totii stim ca lucrarile au fost scoase din Muzeul de Geologie pentru ca nu au placut celor din muzeu, care s-au gandit ca sunt niste aberatii. Nimic nou, au dreptul de a considera astfel lucrarile.
Problema reala este de amatorism la nivel organizatoric si contractual. In mod normal ar trebui sa existe niste angajamente scrise intre organizatorul evenimentului bienal si responsabilii spatiului (spatiilor) de expunere. In acest caz responsabilii spatiilor contractate nu si-au respectat angajamentul, iar organizatorul nu are mijloace de constrangere (pentru ca nu si le-a asigurat).
O alta problema este aceea a lipsei de vizibilitate, fenomen specific contactelor (non) profesionale de la noi din tara. Nimeni nu a pus in vedere responsabililor spatiilor ce anume va fi expus, pentru a discuta eventualele limite si solutii ce pot fi gasite. In aceste situatii nu e suficient sa critici pe incultii de la Muzeul de Geologie pentru o alegere pe care acestia o fac, cat timp nu i-ai anuntat in prealabil cu privire la continutul, formatul lucrarilor – oricare ar fi acesta.
A face un eveniment valabil nu presupune doar entuziasm si lucrari (re)cunoscute, ci inseamna in primul rand vizibilitate, coordonare, certitudini si mai ales comunicare.
de acord; ai perfecta dreptate.
din nefericire mentalitatile celor ca dvs. (cei care scrieti aici) ne aduc in situatii de genul asta. in ce prveste organizarea va invit sa va documentati. niciodata nu a mai existat in romania un eveniment unde sa se acrediteze peste 250 de jurnalisti straini. asa ca…
Din sursa sigura stiu ca Muzeul Geologic a avut un contract de parteneriat cu cei de la Bienala, in care au cerut o lista cu lucrarile de arta si prezentarea acestora pana la data de 1 mai, conducerii institutiei. Se spune ca cei de la BB au dus tablourile si le-au pus pe pereti fara aviz pe data de 10.
Asa ca draga Observatorule, se pare ca angajamente scrise au fost … hai sa verificam o stire din 3 surse.. cel putin asa scrie la carte ca ar trebui facut.
Iar daca lucrarile astea ( poza 7 de ex. ) http://www.wix.com/KBrooke/kb2 merita sa fie vazute de micuti , atunci eu chiar plec din tara asta …