Directorul Muzeului Ţăranului Român, Vintilă Mihăilescu, a spus joi, la ultima sa conferinţă de presă susţinută în această calitate, că ţine să califice cei cinci ani petrecuţi la conducerea instituţiei drept o perioadă de “minimă normalitate”, în care nu “a făcut nimic”, informeaza MEDIAFAX.

Vintilă Mihăilescu a început prin a mulţumi jurnaliştilor aflaţi la conferinţă pentru prezenţă, în condiţiile în care “ţara arde şi baba se piaptănă” (făcând referire la manifestaţiile sindicaliştilor din sectorul bugetar, care au loc zilele acestea, n.r.).

În stilu-i caracteristic, jovial, el a amintit că joi este Înălţarea, numită popular şi “Paştele Cailor”. “Deci, dacă mă întrebaţi când plec, pot să vă răspund, la propriu, că plec la Paştele Cailor”, a glumit Mihăilescu, al cărui directorat se încheie oficial pe 15 mai.

Mihăilescu a spus că cel mai mult l-a surprins, cât a fost la conducerea muzeului, existenţa unei creativităţi incredibile “aici şi acum”. “În aceşti cinci ani nu am făcut nimic. Marea majoritate a proiectelor care s-au derulat în muzeu sau în jurul muzeului au venit de la nişte tineri care veneau timid cu câte o propunere – «Credeţi că se poate face cutare sau cutare lucru» – şi eu spuneam hotărât «da»”, a spus Vintilă Mihăilescu, concluzionând că cea mai mare calitate a unui manager cultural la ora actuală este “să spună da”, “să nu se împotrivească” şi “să nu facă nimic”.

“Dacă ar fi să dau un nume pentru aceşti cinci ani, acela este «o minimă normalitate»”, a spus Mihăilescu, precizând că este un nume la care ţine, fiind şi “cel mai dificil în societatea noastră, la ora actuală”.

Pe de altă parte, directorul MŢR a făcut o “constatare negativă”, legată de un punct din programul său managerial pentru realizarea căruia a întâmpinat însă rezistenţă – “trecerea de la muzeul-templu la muzeul-forum”. “Tot o normalitate. N-am inventat această tendinţă, există în toate muzeele mari ale lumii, dar este una care întâmpină şi multă rezistenţă. (…) Această trecere, care a început să aibă loc şi la noi în ţară, va continua şi fără mine, este un trend universal de care România nu are cum să facă abstracţie. Rezistenţele sunt foarte mari şi asta va întârzia acest proces”, a apreciat Mihăilescu, explicând că este o chestiune de pierdere a puterii “sacerdoţilor” din muzeul-templu.

“Acestea au fost cele două concluzii, una caldă, una rece. (…) Vă mulţumesc foarte mult pentru toţi aceşti ani în care aţi fost realmente alături de Muzeul Ţăranului”, a încheiat Mihăilescu.

“Cred că indiferent cine ar apărea ca director, dar absolut indiferent, nu va avea libertatea de spirit şi bucuria de a trăi şi de a se juca pe care a avut-o Vintilă Mihăilescu şi pe care a imprimat-o, cât a putut, ca stil de viaţă muzeului şi celor din muzeu. (…) Cred că niciunul (viitor director al Muzeului Ţăranului Român, n.r.) nu va putea să îl egaleze în privinţa asta şi îmi pare extrem de rău”, a declarat Şerban Anghelescu, etnolog la Muzeul Ţăranului.

Contactat de MEDIAFAX pe 7 mai, după anunţul ultimei sale conferinţe de presă în calitate de director al muzeului, Mihăilescu a precizat că a demisionat din funcţie pe 15 aprilie şi că va părăsi conducerea muzeului pe 15 mai, după ce mandatul său a expirat la 1 iunie 2009.

“Am mai amânat, ca să rezolv nişte treburi”, a spus Mihăilescu, precizând de la început că a venit la conducerea muzeului pentru un singur mandat. Dintre proiectele pe care a dorit să le finalizeze, el a dat ca exemplu colaborarea Muzeului Ţăranului Român cu muzeele locale pentru constituirea unei asociaţii a acestora din urmă. “Noul Cinematograf al Regizorului Român nu mergea bine la început, am stat să văd dacă chiar funcţionează. Nu voiam să iasă prost, avem contract cu Comisia Europeană şi ne-am luat un angajament faţă de regizorii români (…). La fel, la Clubul Ţăranului. Deci chestii de gospodărie”, a explicat atunci directorul Muzeului Ţăranului, adăugând că acum se poate retrage “cu conştiinţa împăcată”. “Totul e curat şi luminat”, a glumit el.

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat, tot atunci, pentru MEDIAFAX că va numi un interimar la conducerea muzeului, de la 15 mai, şi că are deja pe cineva în vedere. “Va fi un bun profesionist, un om tânăr”, a spus ministrul.

Printre proiectele iniţiate de Vintilă Mihăileascu la Muzeul Ţăranului Român se numără înfiinţarea în parteneriat public-privat a Clubului Ţăranului şi atragerea pe această cale a publicului tânăr, înfiinţarea, cu sprijinul Comisiei Europene a Noului Cinematograf al Regizorului Român, deschiderea Librăriei Cărtureşti “La Nuiele” în incinta muzeului, înfiinţarea asociaţiei de voluntari “Prietenii MŢR”, Târgul Ţăranului Român şi Târgul de antichităţi rurale, “Colecţia timpului prezent”, un proiect de cercetare şi expuneri de “arte şi meşteşuguri recente”, “Colecţii locale”, ce presupune cercetarea şi promovarea fenomenului colecţiilor săteşti private, “Conferinţele de la Şosea”, dedicate fenomenului tradiţiilor, şi “Seri culturale” – organizarea unor întruniri dedicate vechilor şi noilor comunităţi etnice din România. Sub mandatul lui Mihăilescu a fost realizată şi celebra campanie de brand “Muzeul Ţăranului Român. Mereu actual. Din 1906”, cu ocazia centenarului muzeului. Campania a fost realizată de agenţia Mercury 360.

În 2009, muzeul a avut 189.573 de vizitatori la expoziţii şi 60.655 de vizitatori la târguri, faţă de 27.830 de vizitatori ai expoziţiilor şi 53.234 de persoane care au venit la târguri în 2004.

Un proiect iniţiat, dar nerealizat a fost “Muzeul Boierului Român”, lansat la Hereşti, dar oprit din motive de litigiu. Acest muzeu, presupunând organizarea de expoziţii şi conferinţe despre marile familii boiereşti române, a fost lansat în 2007, la conacul Udrişte Năsturel (Casa de Piatră) de la Hereşti, la 30 de kilometri de Bucureşti, imobil gestionat din 1990 de Muzeul Ţăranului Român, însă în acelaşi an domeniul a fost revendicat de un moştenitor care a dat în judecată Ministerul Culturii, a precizat pentru MEDIAFAX Vintilă Mihăilescu.

Antropolog cultural de marcă, Vintilă Mihăilescu este profesor universitar doctor şi şeful Catedrei de Sociologie a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. În 1993, el a obţinut titlul de doctor în psihologie, cu teza “Ungureni şi pământeni. O analiză etnopsihologică”. În 1990 a iniţiat organizarea Societăţii de Antropologie Culturală din România (SACR), al cărei preşedinte a fost între 1994 şi 2000. A desfăşurat o intensă activitate de cercetare la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române şi a fost profesor invitat la numeroase universităţi şi centre de studii avansate din Franţa, Elveţia, Germania, Belgia, Canada, Ungaria şi Bulgaria.

via Mediafax.