Foto: Sorin Campan courtesy Plan B

Potenţialul segmentului artistic românesc contemporan stă pe două mari valori ce sunt privite momentan ca mari defecte.

Prima cea a amorţelii şi beznei aşternute peste artă şi artişti, ce face ca orice gest iniţiativă să capete importanţă notabilă.

A doua valoare este aceea că talentele sunt tranzacţionate simbolic şi financiar ca materie primă, atât intern cât şi extern, lipsite de o prelucrare şi împachetare corespunzătoare. (Cazurile de artişti care au beneficiat de monografii sau de prezenţe în albume ale unor edituri importate, marketing şi promovare sunt exemplare pentru creşterea cotelor de imagine şi mai ales a celor financiare.)

Arta românească este aproape în totalitate emergentă. Adică are o evoluţie spontană şi imprevizibilă pe toate segmentele sale stilistice şi temporare, de la cel modern târziu şi întârziat, până la cel ultra contemporan.

Mediul obişnuit al lipsurilor de toate felurile şi al condiţiilor sale de disfuncţionalitate trebuie să fie valorificat cu inteligenţă. Din păcate valorile ce ar fi trebuit impuse ca standard sunt depăşite acum simbolic, financiar şi nu numai de către noile valori cu adevărat emergente. Din fericire factorul risc nu are însă o dimensiune gravă la capacitatea încă ne-exploatată a scenei artistice contemporane.

Razele emergenţei artei contemporane româneşti au şansa de a străluci incredibil în  bezna din sistem prin VIP-uri fulegerătoare ca Ion Bârlădeanu ori constante ca Dan Perjovschi, prin glamourul lui Adrian Ghenie.

Critica şi cronica de artă este firesc adusă deocamdată în condiţia de PR şi de activism online. Site-uri ca http://veiozaarte.ro, http://www.artactmagazine.ro, http://gingergroup.ro/,  http://www.artclue.net, http://www.hipmag.ro/, http://www.culturalid.ro/, http://site.designyourself.ro/, http://www.vernisaje.blogspot.com umplu cu succes nişa promovării pre şi post eveniment expoziţional, iar comentariile transparente de pe aceste site-uri reuşesc să aducă lumină asupra poziţionării publicului spectator. Tot ele ţintesc mai exact decât media generalistă acest segment creativ; fiind chiar mai active şi implicate decât cea de specialitate cu apariţii sincopate şi cu caracter mai atemporal. Lauda meritelor şi critica defectelor aparţine de regulă aceloraşi persoane care suprapun dulceaţa şi otrava în aceleaşi fiole.

Criticii cu frac lipsesc de la evenimentele artistice contemporane, fără a fi de partea publicului, pentru că sunt mult prea prieteni cu artiştii optzecişti sau şaptezecişti, emit păreri avizate mai mult din cauza birourilor înalte de la care scriu. Aceştia nu mai pot fi formatori de opinie decât pe segmente intersectate cu scena oficială, pe care cumva o reprezintă ca atitudine, dar care este tot mai diluată de mecanismele celei independente.

În plus, mai mult decât reciclarea unor opere au fost reconvertit curatorial cu succes contemporan artişti precum Ion Grigorescu, Horia Damian, Gheorghe Ilea, Sorin Campan, etc.

Vom continua cu perspectivele artei contemporane după ieşirea din criză, în episodul următor. Aşteptăm şi căutam alte soluţii ale îmbunătăţirii acestora.

Modernism.ro te invită la primul sezon, al primului serial original despre galeriile de artă contemporană românească.

Cât de coloraţi sunt banii din arta contemporană românească şi ce fel de importanţă are această culoare te vei dumiri cu puţin ajutor.

Şi pentru că ştim că te interesează mai ales cine se află în spatele galeriilor de artă sau în umbra artiştilor bine cotaţi Modernism.ro îţi va reda vederea în infraroşu. Iar dacă nici aşa nu vei reuşi să vezi nu rămâne decât să citeşti fiecare episod sau să renunţi la astfel de griji inutile pentru că ai atâtea altele de făcut.