Duminica 14 martie 2010, ora 11.00, Sala Galateca a BCU
Nicolae Tonitza – Iarna la Balcic
Un nou concept se naste pe piata de arta din Romania: « oeuvres sur papier » sau lucrari pe hartieplastică”, dincolo de desene, grafică, uleiuri pe carton, sunt incluse şi uleiuri pe pânză, selectate pentru valoarea lor intrinsecă. pune accentul de această dată pe lucrările executate pe suport de hârtie sau imprimate. Este un concept mobil, generos, cuprinzător, dar şi exhaustiv, întrucât la capitolul”
Vor putea fi licitate peste o suta de volume structurate de expertii Casei dupa cum urmeaza:
1)Dinastice – Antidinastice: cuprinzând atât istorii ale regalităţii, fotografii, cărţi poştale, reviste, cataloage etc, cât şi pamflete antidinastice;
Exemple:
ROMÂNIA – FAMILIA REGALĂ
set de 8 fotografii de presă (unicat), din perioada 1930 – 1956, reprezentând pe Regele Mihai, Regele Carol al II-lea şi Elena Lupescu,Regina Maria şi Principesa Ileana; pe verso decupajele din ziarele în care au fost publicate
PATRU FOTOGRAFII REPREZENTÂND MEMBRI AI FAMILIEI REGALE Regina Elisabeta şi Regele Carol I, Regina Maria în timpul războiului, Regele Ferdinand şi Regele Carol II
2) Despre începuturile modernităţii noastre: înglobează titluri diverse privind letopiseţe, legiuiri, „scrisori”, scrieri bisericeşti, laice şi istorice, cu precădere din prima jumătate a sec. XIX.
Exemple:
| M. Kogălniceanu |
| LETOPISEŢELE ŢĂRII MOLDOVEI |
| tomul I, cu semnătura autografă şi numerotarea lui M. Kogălniceanu; Iaşi, 1852 |
| SCRISORI ALE LUI ION GHICA CĂTRE V. ALECSANDRI |
| Tipografia Academiei Române, Bucureşti, 1884 |
| HISTOIRE DE LA MOLDAVIE ET DE LA VALACHIE |
| cu însemnare olografă Tudor Arghezi: “Cadou de la dl. Aristide Blank, la aparţia volumului – Ce-ai cu mine vântule – 7.6.1937”; ex-libris Tudor Arghezi; Aux dépens de la Société Typographique des Deux-Ponts, a Jassy, 1777 |
3) Artă românească şi nu numai: este un capitol dominat de albume şi scrieri despre artă, în care o figură aparte o face setul de „saloane oficiale” din perioada interbelică.
4) România – Bucureşti: grupează titlurile referitoare la civilizaţia şi istoria ţării şi ale capitalei sale
5) Clasicism, avangardă, modernism: reuneşte cărţi de literatură, reviste, cataloage, albume, etc. din opera unor Brauner, F. Aderca, Marcel Iancu, Maxy, Geo Bogza, Saşa Pană, Scarlat Calimachi, Oscar Wilde, Ion Minulescu, dar şi din clasici.
Exemple:
| REVISTA UNU | ||
| nr. 43/nov. 1932 dedicat procesului de atentat la bunele moravuri al lui Geo Bogza; semnează Şt. Roll, Saşa Pană, M. H. Maxy, S. Perahim etc
|
6) Manuscrise din opera lui V. Eftimiu, Ion Ţuculescu, Saşa Pană, etc. şi altele cu conţinut istoric reţin atenţia amatorilor la acest capitol.
| Exemple: MANUSCRIS DIN 1869 | ||||
| “samă pentru cheltuielile făcute cu minorii defunctului Prinţ Grigore Şuţu, pe anii 1859, 1860, 1861 şi numai pentru Grigore Şuţu pe anii 1861-1866” şi Testamentul Elenei Scarlat Mano (1889), bunica fraţilor Şuţu
|
7) Teatru – muzică: propune titluri din teatrul românesc şi discuri muzicale din perioada interbelică.
8) Bibliofilie: printre exemplarele acestui capitol se disting operele lui Mircia Dumitrescu închinate unor confraţi faimoşi din lumea artelor.
Exemple:
| NICHITA AZI – LA CĂLĂTORIILE LUI MIRCIA DUMITRESCU DE NICHITA STĂNESCU |
| ediţie finalizată în 2008, cu 28 poezii inedite şi două desene în creion dăruite de Nichita Stănescu gravorului Mircia Dumitrescu; prima poezie “Decalog” a fost imprimată într-un tiraj de 11 exemplare; poeziile şi ilustraţiile sunt semnate olograf; textul este reprodus în tehnica serigrafică iar ilustraţiile în tehnica xilogravurii; legătură de tip japonez |
9) Varia şi alte foi: însumează lucrările neînregimentabile în alte secţiuni; aici pot fi achiziţionate de la reviste neconformiste şi ziare rare, la calendare liliputane.
Un fragment inedit al licitaţiei îl constituie fotografia contemporană. Prin modernitatea viziunii, grupul de artişti ale căror opere sunt prezente în expoziţie impun un limbaj coerent şi îndrăzneţ. Deşi din generaţii diferite, ei practică o „radiografie” inedită a realităţii, ţintind către „a face vizibile lipsa, golul şi ascunsul”. Numele lor sunt Teodor Graur (n.1953), Andrei Iliescu (n.1956), Aurel Miron Manea (n.1983), Mihnea Alexandru Ghilduş (n.1982), Ionuţ Staicu (n.1974) şi Alex Gâlmeanu (n.1978).
Excepţional se dovedeşte a fi lotul de lucrări provenind din colecţia d-nei Madi Dinu, conţinând operele unor avangardişti ca Filip Brunea Fox, Teddy Brauner, Victor Brauner, Aurel Jiquidi, Jules Perahim, etc.
- În sfârşit, secţiunea „pictură” reuneşte opere reprezentative pentru şcoala românească, oferind o selecţie pe cât de diversă, pe atât de ridicată calitativ. Amintim numele lui C.D. Stahi, Cecilia Cuţescu Storck, Ştefan Popescu, Spiru Chintilă, Eugen Ispir, Spiru Vergulescu, Constantin Artachino, Leon Al. Biju, Ludovic Bassarab, Rudolf Schweitzer Cumpăna, Magdalena Rădulescu, Ipolit Strâmbu, J.Al. Steriadi, Gh. Vânătoru, Eustaţiu Stoenescu, Arthur Verona şi Iosif Iser. În „Nudul” acestuia din urmă (foto) sunt reunite calităţi esenţiale ale artei maestrului: vigoarea şi monumentabilitatea motivului, orânduirea planurilor colorate, jocul contra – punctic al unor nuanţe pline de strălucire. Lucrarea, al carei pret este estimat la 95000-100000 lei, este reprodusă în catalogul Salonului Oficial din 1928, pe care colectionarii îl pot achiziţiona tot din aceasta licitaţie (v. poz. C-53).
Datorita calitatii deosebite a lucrarilor, consideram ca aceasta licitatie este una dintre cele mai consistente din ultimii ani.
Licitatia va avea loc la Biblioteca Centrala Universitara, Sala Galateca, duminica 14 martie, ora 11.00. Expozitia premergatoare licitatiei va fi deschisa in aceeasi sala vineri 12 si sambata 13 martie, intre orele 10.00-19.00.
GOLDART asta e firma lu Ghildus, ala care a facut Teapa cu Cartof? Teapa aia care a costat 8 milioane de euro dati de Ministerul Culturii? De s-au schimbat ministrii culturii si a venit o ministra care nu vroia Teapa dar a fost silita sa plateasca banii?
Pai lu’ asta ii faci publicitate?
Ma asteptam la al’ceva de la voi astia mai tinerii dar sinteti tot ca javrele astea batrine..
Fugi repede si ia-i un interviu lu Codre ca ar mai fi ceva de lins si pe acolo.
Ia vezi, cu cit a dat Calu’?
O sa ajungi al doilea Shushara, ai sa fi mai mare decit el!
E trist, ca vechi refulari si inerente orgolii artistice, incep de la o vreme sa improste unul sau poate sigurul sait de arta de o asemenea anvergura si clic informational si care incearca sa -si extinda segmentul initial, axat pe zona contemporana a artei romanesti cu recent impact inafara granitelor si tiparelor. Cred ca ar trebui sa luam ce e bun si de interes general-valoros aici. Si mai cred ca un comentariu nu trebuie confundat cu rautatea repetabila pana la schimbarea sensului initial al rubricii si nici nu ar trebui sa razbata aici rafuielile personale. Dar poate ca asta face saitul sa capete mai multa forta calorica ! Un adirator al adevaratului spirit morosan!
….pentru cei care citesc aceste comentarii ,…în mod special IOAN BURLACU, ALEXANDRU GHILDUȘ , FLORIN CODRE, PAVEL ȘUȘARĂ…….Vă rog să luați în seamă faptul că nu eu am scris acest comentariu la articolul criticului de artă Cosmin NĂSUI și nu mă caracterizează sub nici o formă acest tip de limbaj , și astfel de mențiuni oribile mai ales la adresa unor colegi …personalități importante în universul artistic actual, pe care îi respect la superlativ.
adevăratul Vasile Pop- Negreșteanu
Ce putem spune despre “celebrissima” casa de licitatie Goldart?
In primul rand ca este cea mai neprofesionista casa de licitatii din Bucuresti. Si asta de la elemente ce tin de reguli de licitare si comisioane ambigue, pana la “grija” mai mult decat superficiala pentru obiectele introduse in licitatii, grija de fapt inexistenta si care pentru o casa care are pretentia ca se respecta ar trebui sa fie poate elementul cel mai important.
In fine, exemplul concret la care doream sa ajung este urmatorul: inchipuiti-va ca detineti un ulei pe lemn / icoana
veche. Cum ar fi sa o ridicati (aceasta urma sa fie primita in licitatie dar ulterior fiind lovita de angajatii casei, desigur ca nu a mai fost acceptata) deteriorata, lovitura fiind destul de adanca in interiorul lemnului?
Asta nu ar fi ultima problema, nu s-a dat nici macar un telefon cu scuzele de rigoare, despagubiri ce insoteau o reconditionare binemeritata nici nu mai vorbim.
Si ca sa nu inchid numai cu exemple concrete de neprofesionism, sa retinem totusi prezenta excelenta a celui care sustine sesiunile de desfasurarea a lictatiilor si aici ma refer la eleganta, calmul si claritatea vocii.
Cu bine!