Galeria de Arta Contemporana a Muzeului National Brukenthal

ROMÂNIA. 20 decembrie. 20 de ani.

Artisti: Michele Bressan, Bogdan Girbovan, Bogdan Bordeianu, Iosif Kiraly, Raluca Ionescu, Simona Dumitriu / artist invitat: Mircea Stănescu.

colaborare între Universitatea Natională de Arte Bucuresti, Ro Archive / curator Raluca Nestor

si Galeria de Artă Contemporană a Muzeului National Brukenthal

20 decembrie 2009 – 25 ianuarie 2010

Vernisaj: duminică, 20 decembrie, h 13.30

Galeria de Artă Contemporană a Muzeului National Brukenthal organizează împreună cu RoArchive / Universitatea Natională de Arte din Bucuresti proiectul ROMÂNIA. 20 decembrie. 20 de ani.

În 2007 un grup de artisti, critici de artă si curatori au lansat arhiva românească de fotografie, care urmărea să documenteze schimbările petrecute în România în ultimii ani. La ora actuală, RoArchive este unul dintre cele mai importante proiecte de fotografie realizate în România.

În acest an, Galeria de Artă Contemporană a Muzeului National Brukenthal a propus arhivei un concept nou, un fel de travail de memoire între fotografiile extrase din arhivă apartinând artistilor Michele Bressan, Bogdan Girbovan, Bogdan Bordeianu, Iosif Kiraly, Raluca Ionescu, Simona Dumitriu si fotografiile realizate la Sibiu, în timpul revolutiei din 1989 de către Mircea Stănescu.

Proiectul a fost generat pe fondul tensiunii care uneste cele două date ale intervalului. Fotografiile prezentate au un simt acut al momentului istoric. Emotia si certitudinea sunt limitele acestui sistem, documentat de Mircea Stănescu cu camera ascunsă si surprins fătis de fotografiile din RoArchive.  

———— ——— ——— ——— ——— ——— ——— ——— —

„La douăzeci de ani de la Revoluţia din decembrie şi la trei secole distanţă de Epoca Luminilor, reiterăm în România o întrebare veche ce-i aparţine lui Kant:

Se poate spune despre noi, indivizii contemporani, că suntem iluminaţi, că am reuşit să depăşim minoratul şi să accedem la acel stadiu în care individul este în stare să gândească cu propria minte? Suntem cu adevărat liberi ori numai ne închipuim asta, ne închipuim că luăm decizii atunci când de fapt urmăm reţete semifabricate, din cărţi sau din media, conformându-ne diverşilor tutori. Este mecanismul democratic în stare să garanteze un atât de necesar feed-back al cugetătorilor iluminaţi asupra realităţii sociale, culturale, politice?

Kant era încrezător în forţa unui mecanism ideal. Dar tutorii vremii sale s-au transformat pentru noi într-o complexă ecuaţie de centre de putere: mass media, consumismul, tehnologia, corporatismul şi în spatele lor puterea politică şi instituţională , moguli şi oligarhi mai mari sau mai mici. Ne punem speranţa în diferite lumi ale libertăţii – societate civilă, net activism, activism artistic – în vederea restabilirii accesului la adevăr. Starea de lucruri actuală reclamă mai mult ca oricând necesitatea Iluminării individului. Din păcate punerea în practică a Iluminării presupune evadarea dintr-un cerc vicios.

În acest context merită să ne întrebăm dacă putem defini Arta ca modalitate alternativă de cunoaştere, neschematizată , nemijlocită. Poate fi Arta sursă proprie de adevăr? În speranţa unui răspuns afirmativ, arhiva de fotografie Ro Archive a fost proiectată ca puzzle de mii de imagini ale României care prin permutări diferite pot scoate adevărul din ascundere.

Suntem convinşi că nu avem de-a face cu un drum unic, frumuseţea cercetării artistice constă tocmai în explorarea mulţimii drumurilor posibile. Într-o epocă a gândirii slabe, în care ştiinţa renunţă la o creştere cumulativă şi la ţintirea unui unic adevăr, îndreptându-se mai curând către un model estetic, arta se împuterniceşte în sens nitzschean – cine altul decât artistul afirmă valori fără a sta la discuţii, deschide noi perspective, înventează noi lumi, fără a avea nevoie să le demonstreze legitimitatea. În acest sens Ro Archive se defineşte atât ca demers artistic cât şi ca instrument de cunoaştere.”

Raluca Nestor

Pentru informatii suplimentare despre proiectul Ro Archive: www.roarchive. ro