Self Reflecting 30 este caracterizarea în picturi clare şi limpezi, ca nişte simple propoziţii tăioase, a vieţii unei fete, pe nume Anto. O viaţă de est-europeană trăită jumătate în comunism, jumătate în postcomunism, tranziţie şi democraţie.
Picturile din Self Reflecting 30 invită la realitatea intuită prin identificare afectivă cu personajul feminin Anto. Din picturi poţi vedea ce-i place lui Anto şi ce nu. Îi place, spre exemplu, să citească indiferent unde, fie în metrou, ca în lucrarea News, ori pe caldarîm, ca în The Reader. Ori îi mai place să capete cadouri, ca în The first watch, The gift II, Christmas Joy, sau să le întoarcă, precum în Supermom. Fina calitate comun numită de portretist este amplificată înspre întreaga atmosferă a picturilor lui Zoltan Bela. Întîlnirea razelor de soare, trecute prin fereastră, cu portrete modelate într-o lumină aurie, vermeeriană, are efecte magnetizante în imagini precum Supermom ori The feeling.
În continuarea cronologică a acestui fir epic al transformării fetei în femeie, este introdus cel de-al doilea personaj al picturilor din Self Reflecting 30. Acesta este Luca, băieţelul superrapid, iar Anto este simbolizată de jucăria din mîna sa (Femeia elastic). Iar acest „nano-univers“ sensibil şi autentic îl închide în circuit pe tatăl căruia îi datorăm povestea pictată.
––––––––––
* Anto e soţia lui Zoltan Bela, iar Luca este fiul lor.
Zoltan Bela, “Self Reflecting 30”, Point Contemporary, Bucureşti
Articol publicat in Observator Cultural Numarul 499 din 05.11.2009
Felicitari pentru acest site extraordinar! Sunteti niste adevarati profesionisti. Keep up the good work.
pacat ca siteul s-a “stricat” la fel de inspirat cum a fost creat.eh, nepotisme…prietenii