MEDIATECA ROMÂNILOR DIN TIMOC

Proiect documentar despre românii din Timoc

invitatie-final-crop

Miercuri, 4 noiembrie 2009, ora 18.00

Institutul Cultural Român, Aleea Alexandru, nr. 38

 

Film documentar şi instalaţie etnografică: Sinele şi celalalt. Balkan love story, regizor Ionuţ Piţurescu.

 

Prezentare privind situaţia în ansamblu a românilor din Timoc: Ionuţ Piţurescu (descriere etnografică şi analiză din perspectiva Antropologiei Politice/Simbolice), Dorin Lozovanu, preşedintele Asociaţiei Europene de Geografie şi Etnologie din Republica Moldova (localizare, situaţie socio-culturală a comunităţii româneşti, documente cartografice etc.).

 

 

Dezbateri cu publicul.

 

 

Joi, 5 noiembrie 2009, ora 18.00

Institutul Cultural Român, Aleea Alexandru, nr. 38

 

Film documentar şi expoziţie de fotografie: Timoc│Lumea de dincolo, regizor│fotograf Marius Olteanu.

 

Prezentare: conf. univ. dr. Otilia Hedeşan, Catedra de literatură română şi comparată, Universitatea de Vest din Timişoara.

 

Proiecţie fotografii pe tema ritualurilor de înmormântare la românii din Timocul bulgăresc: dr. Emil Ţîrcomnicu, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor din Bucureşti.

 

 

Dezbateri cu publicul.

 

 

Proiectul documentar despre românii din Timoc, iniţiat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Ţării, s-a desfăşurat în două etape. În prima etapă (1 aprilie – 30 iunie 2009) au fost organizate ateliere de cercetare etnografică şi antropologică, iar în a doua etapă (1 iunie – 1 octombrie 2009) au fost realizate două filme documentare, pe baza materialului cules anterior.

Proiectul a fost conceput ca parte a unui program mai amplu, de lungă durată, având ca scop promovarea patrimoniului istoric şi cultural al comunităţii româneşti din Timoc (Serbia de Răsărit), prin valorificarea obiectivă şi practică a cercetărilor de teren pe teme antropologice şi etnografice şi mediatizarea lor prin canale audio, video şi virtuale, în România şi în străinătate. Ideea de la care s-a plecat a fost inaugurarea unei colecţii (cuprinzând studii de etnografie, filologie, istorie, redactate sub forma unor atractive şi antrenante jurnale de teren), dedicate culturii populare a românilor din Nord-Estul Serbiei. Ideea noastră a vizat aprofundarea cunoaşterii la ea acasă a comunităţii româneşti din această parte a Serbiei, afinităţile cu limba şi cultura română, redescoperirea specificului zonei, emblematic – prin arhaicitatea şi particularităţile sale, prin ritualuri, rituri şi simboluri, prin obiceiuri şi datini – pentru fondul cultural românesc de care aparţine organic. Parteneri în organizarea acestui proiect: Catedra de literatură română şi comparată a Universităţii de Vest din Timişoara şi Jurnalul Naţional.

 

Etapele proiectului:

 

I. Ateliere de cercetare etnografică şi antropologică (1 aprilie – 30 iunie 2009). În această primă etapă a proiectului, s-a desfăşurat o amplă campanie de cercetare a întregii zone a Timocului locuite de români şi au fost selectate câteva regiuni interesante din punct de vedere etnografic, istoric şi cultural.

 

În Serbia, comunitatea românească este concentrată în special în arealul delimitat de râul Morava (la apus), Dunăre (partea de nord) şi Timoc (partea de sud-est) şi, după surse comunitare, numărul românilor/vlahilor din această zonă este de peste 350.000. Aceştia trăiesc în 154 de localităţi (sate şi comune), compacte din punct de vedere etnic şi în 48 de localităţi cu populaţie mixtă româno-sârbă. Situaţia în cadrul comunităţii româneşti din Serbia de Nord-Est (Timoc) este una dificilă, românii din zonă nefiind recunoscuţi ca minoritate naţională şi, implicit, nebeneficiind de drepturile şi libertăţile aferente. Românii/vlahii din Timoc sunt consideraţi un grup etnic de origine necunoscută, încercându-se acreditarea ideii – aberante din punct de vedere ştiinţific şi istoric – că ar fi de origine slavă.

 

Principalul obiectiv al proiectului nostru l-a vizat obţinerea şi arhivarea unui fond documentar referitor la modul de viaţă, istorie, obiceiuri populare, tradiţii, ritualuri ale acestei comunităţi, cu prilejul unor evenimente deosebite din viaţa ei: naşterea, nunta, moartea, urmărind în special sărbătorile religioase şi reperele cardinale din calendarul creştin al comunităţii. Echipa de regizori documentarişti şi cercetători de la Catedra de literatură română şi comparată a Universităţii de Vest din Timişoara s-a bazat, în demersul ei, pe efectuarea unor cercetări aplicate (anchete de teren, interviuri, observaţie participativă, documentare fotografică, înregistrare audio şi video) şi pe înregistrarea pe suport de bandă şi peliculă de film a obiceiurilor şi tradiţiilor din zonă, fenomene de mare varietate şi vechime, prezentând, pe lângă fondul lor preponderent creştin, accente şi trăsături de origine precreştină, încă bine păstrate la românii timoceni.

 

 

II. Realizarea a două filme documentare (lung şi mediu metraj) şi expoziţii de fotografie şi prezentări etnografice pe baza informaţiilor şi materialului cules pe perioada atelierelor de cercetare de teren (1 iulie – 1 octombrie 2009):

 

Sinele şi Celălalt. Balkan love story, în regia lui Ionuţ Piţurescu, investighează principiile elementare ale auto-identificării. Câteva sute de mii de vorbitori de limba română convieţuiesc paşnic şi discret pe teritoriul Serbiei de Răsărit. Ironia face ca, în acest spaţiu pe cât de apropiat, pe atât de uitat şi ignorat, fondul cultural comun să se fi păstrat poate mai bine decât oriunde altundeva. Membrii acestei populaţii se auto-denumesc în limba lor rumâni, în timp ce de aproape un secol sârbii îi numesc în limba lor vlahi. Filmul prezintă practici, mentalităţi şi alte particularităţi specifice care ne vorbesc despre relaţia acestei comunităţi cu construcţia propriei identităţi şi apartenenţe.  

 

TimocLumea de dincolo, în regia lui Marius Olteanu, este realizat exclusiv din perspectiva obiceiurilor, tradiţiilor, riturilor şi ritualurilor populare, a graiului şi a textului epic din baladele lăutarilor şi a obiceiurilor de înmormântare la românii din Timoc. Selecţia pentru expoziţia de fotografie a fost alcătuită încercând să se păstreze atât luminoasa şi insuportabila, pentru unii, linişte în faţă morţii, cât şi umorul şi contemporaneitatea unei lumi care a înţeles instinctiv ce trebuie făcut pentru a merge mai departe fără a-ţi pierde sufletul.