carezza-due-con-belucciGaleria Carini&Donatini din San Giovanni Valdarno a fost fondata in anul 1979 de Piere Giuseppe Carini.  In anii ’80 galeria stabileste relatii de parteneriat cu galeriile si colectionarii din Paris Londra si New York si organizeaza mai multe serii de expozitii internationale. De-a lungul a treizeci de ani de istorie, galeria a promovat genuri si stiluri artistice de la pictura si sculptura, la performance art si noile media; de la trans-avangarda istorica din Rimini pana la tinerii artisti din Rusia. Carini&Donatini sint actualmente implicati in promovarea artistului roman Zoltan Bela prin expozitia intitulata “Transition Icons” (13.03-26.04.2009). Cu o bogata experienta in promovare si marketing artistic Carini &Donatini ne impartaseasca opinia lor despre artistii romani si piata de arta Est Europeana.

CN: Cand ati “descoperit” arta romaneasca si cum gasiti tinerii artisti romani?

Carini&Donatini: Am descoperit arta contemporana romaneasca in timpul celei de-a treia Bienale de la Praga, fiind focalizati in mod special pe “Scoala de la Cluj” din Romania, care dupa Leipzig si Dresda s-a dovedit o adevarata mina de aur a picturii contemporane.   

CN: Cateva consideratii despre arta moderna romaneasca dinainte de anii ‘90?

C&D: Nu acordam un inters prea mare artei produse inainte de ’90, din timpul regimului comunist. Arta produsa in Europa de Est in timpul acestei perioade face parte din programul realismului socialist, insa gasim cu mult mai interesanta arta est-europeana produsa dupa anii ’90. La inceputul anilor ’90 e cunoscut faptul ca am adus in Italia artisti rusi ca  L. Sokov, Dmitrij Prigov, K, Svedochetov, cu succes de critica si de piata. Acum situatia romaneasca pare foarte interesanta. Am inceput cu Zoltan Bela si ne-ar placea sa continuam si cu alti tineri artisti romani.

CN: Ati observat un interes special pentru arta romaneasca pentru cum arata pur si simplu sau din cauza unor clisee de tipul “descoperirilor din spatele zidului” ori “Noua Europa” etc.?

C&D: Pentru o galerie ca a noastra este necesar sa incerce noi experiente internationale concentrandu-se mai presus de toate pe pictura; situatia romaneasca pare sa dea, de asemenea, o noua abordare chiar si pentru pictorii italieni de astazi. Inca nu este clar ce evolutii vor exista, dar noi credem ca noua Europa de Est ar putea aduce o contributie semnificativa pentru pictura contemporana internationala. 

CN: Puteti sa-mi descrieti in cateva cuvinte stilul “Scolii de pictura de la Cluj”?

C&D: Nu stim ce a produs “Scoala de la Cluj” in termeni de schimbare, dar credem ca ideile proaspete si lipsa referintelor istorice vestice sint pozitive din punctul de vedere al artei ce provine din Europa de Est.  “Scoala de la Cluj”  este in prezent foarte bine cunoscuta prin intermediul catorva artisti, dar cu siguranta vor mai iesi la lumina astfel de situatii in viitorul apropiat, iar noi vom fi pregatiti!

CN: Carui public ii place sa cumpere arta contemporana romaneasca?

C&D: Colectionarii si criticii de arta, care sint mereu pasionati de lucruri noi, vor fi ca de obicei primii, dar desigur raman multe de invatat din descoperirile viitoare. Astazi piata reala pare a fi destul de prudenta, in special pentru ca, putem vedea clar speculatii organizate de cativa, mereu aceeasi interesati, care sint prezenti punctual cand e vorba de anumiti artisti romani. 

CN: Cum stabiliti preturile de vanzare pentru lucrarile artistilor romani? 

C&D: Politica galeriei a fost mereu precauta si respectuoasa in ceea ce priveste valoarea tinerilor artisti. Preturile mari date de cei mai buni artisti sunt intangibile, astfel ca preferam sa avem in comun valoarea celor care ne impartasesc alegerea. Pretul depinde de nivelul de participare al celui care priveste si cat de multi sunt dispusi sa parieze pe calitatea acelui artist.  

CN: Sint colectionarii si cumparatorii interesati de arta est-europeana? Exista o perceptie diferita legata de diferenta de pret referitoare la arta vestica? 

C&D: Asi spune ca intreaga retea de arta, care este implicata in experimentare si promovare are un interes. Aici nu mai este o diferenta, colectionarii sunt in parte distribuitori si vice-versa. Arta care vine din Est este cu siguranta ceva interesant pentru cei care fac acest lucru, dar in momentul de fata nu exista un interes din partea dealerilor. In urmatorii cativa ani vom vedea o reajustare a preturilor celor mai importante cote, atat in arta estica cat si in cea vestica. Este imposibil ca o lucrare a unui artist de treizeci de ani, dupa o cariera de trei ani, sa coste 30.000 euro (n.n.Victor Man, Adi Ghenie), e ceva ciudat legat de asta. Vom asista la o realiniere a pietei mai aproape de cum stau lucrurile in realitate.

CN: Exista valori artistice care pot fi promovate ca romanesti intr-un context european sau global?

C&D: Nu stiu, dar dupa cum am mai spus suntem intr-un plin moment de tranzitie si e destul de periculos sa faci predictii., cred totusi ca Estul are un important rol de jucat in urmatorii cativa ani. Multi artisti din Est si manageri de galerii au aceptat modelul vestic fara sa stie ca este in declin. Estul are multe de spus si ar fi bine sa foloseasca limbajul corect, care ar adauga cu siguranta o valoare foarte importanta.

CN: De ce Zoltan Bela? 

C&D: In primul rand pentru ca avem incredere in calitate si cunoscandu-i pictura am descoperit omul. Suntem bucurosi sa fim cei care am organizat prima lui expozitie in Italia, ne-a dat emotie si idei pe care le credeam pierdute in timpurile actuale ale declinului pietei de arta.

CN: Ati remarcat un interes special acordat revigorarii artei figrative? 

C&D: Inca de la infiintarea galeriei in 1979, am fost intotdeauna legati de arta figurativa, preferand-o intotdeauna, chiar daca unele circumstante ne-au condus in alte directii. Iubim arta figurativa, la fel ca majoritatea iubitorilor de arta. Da! Arta figurativa este forate binevenita peste tot.

CN: Exista vreun beneficiu al mostenirii realismului socialist reciclat de artistii contemporani?

C&D: Nu putem sterge mostenirea culturala, iar artistii romani au darul autoanalizei, prin urmare ei filtreaza istoria intr-un mod foarte interesant si pozitiv.

CN: Cum va afecta criza finaciara piata de arta, productia creativa si consumatorii/colctionarii? 

C&D: Asa cum am mai spus, va exista o importanta reajustare dar este inca prea devreme pentru a spune cum se va intampla. Ganditi-va, de exemplu, ca anual se organizeaza in jur de o suta de targuri de arta in Europa, care par sa fie impracticabile, pentru ca reprezinta o piata care in mod evident nu exista.

CN: Arta romaneasca infloreste pe pietele europene de arta, in special din afara tarii. Credeti ca actuala criza finaciara va afecta aceasta nou intrata piata de arta?  

C&D: Criza va pune cu siguranta franele pe aceasta piata de arta ca si in oricare alt sector al pietei. Partea pozitiva pe timp de criza e ca te poti concentra mai bine la lucrurile demne de atentie, cu speranta ca distinctiile ajung la cei care le merita si nu la cei puternici.

Articol aparut in Observator Cultural, Numarul 473, 07.05.2009