Golirea si umplerea cu mesaje ideologice a operelor de arta sta la indemana politicului. Asa se face ca istoria politica este ingropata in opere de arta, morminte de imagini, urme ale iconoclasmului, in cazul propriu al realismului socialist comunist. Distrugerea icoanelor comuniste incepe la 25 februarie 1990, cand cateva zeci de persoane s-au adunat, in Piata Presei Libere, pentru a protesta fata de mentinerea statuii lui Lenin in aceasta zona a orasului. Cei prezenti au lipit pe soclu afise pe care scria: “Oare a disparut comunismul din Romania? Atunci cerem sa dispara si simbolul lui – statuia lui Lenin”; “Invatati, invatati, invatati din cei 45 de ani de comunism”; “Bun de clopot”. Lenin fusese asezat pe soclul de granit rosu, la 21 aprilie 1960.
Ce ramane totusi din operele de arta dupa razbunarea istoriei prin condamnarea regimurilor politice? La aproape douazeci de ani de la rasturnarea regimului comunist iconografia comunist-socialista primeste noi semnificatii si valorificari artistice.
Pictura lui Zoltan Bela este o explorare a razbunarilor ori a atasarii oamenilor de obiecte, situatii si chiar elemente de peisaj, mai curand ruine urban industriale. “Dupa 45 de ani de comunism am ramas fara spirit civic, suntem individualisti si observam ca tranzitia dureaza mai mult decat ne asteptam. Sunt progrese, dar din cauza ranilor lasate de comunism evolutia societatii e inceata” marturiseste artistul. Fara a le cosmetiza, ori imbunatatii estetic, aceste realitati pictate surprind vechile obiceiuri ale oamenilor care au pierdut lupta in fata “masinii” ori a sistemului comunist.
In fabrica postcomunista romaneasca bantuie fantomele oamenilor inlocuiti intre timp de roboti sau de o tehnica avansata. Candva industria grea duduia. Ea era motorul unei societati comuniste in plin avant. Acum, forfota miscarea si zgomotul din hale si fabrici sint inghitite de linistea mormintala si de ecourile unor sunete dezolante. Fabricile uriase, neconstructive, dezafectate apar decadente, ca niste peisaje science fiction. Omagiul spiritelor oraselor condamnate la declinul industrial apare in forma ruinelor unei civilizatii abandonate.
Esecul industrializarii lasa in urma un peisaj dezolant recuperat puternic de tendinte artistice estetice si nu numai, precum: “factory lyrics” ori “industrial vintage”. Declinul “culturii proletarilor” este insa conservat in amintirea uneltelor si sculelor ce isi pierd functionalitea. Incarcate de trecutul superproductiei pentru care au fost destinate, acum sint mancate de rugina si umplute de praf.
Partea interesanta abia acum urmeaza. Iar pictura lui Zoltan Bela inregistreaza aceste alaturari surpinzatoare. “Mastodontii” si uneletele nu au fost indepartate pentru ca oamenii au creat un atasament afectiv si chiar nostalgic fata de ele. Asa ca, desi par pedepsite, prigonite intr-o lume digitala, postmoderna, viata lor muta continua. In aceste fabrici dezafectate, printre mastodonti si utilaje vechi practic inutile, oamenii s-au reprofilat si fac loc altor munci, fara sa fie deranjati ori sa le deranjeze pe acestea.
Lucrarea “Poster board” reprezinta o astfel de intalnire bizara de obiecte-simbol calatoare in timp. Efigiile a patru presedinti de stat ai blocului ex-comunist sint alaturate firesc pe gazeta de perete a fabricii si nu intr-un manual de istorie. Acesti dinozauri ideologici fac parte din lumea est-europeana si continua sa traiasca prin intermediul obiectelor simbol cu care a fost construit socialismul.
Seria de picturi ce reprezinta automobilul Dacia este un alt canal de revalorificare a emblemelor socialismului. Imagistic Dacia se suprapune inca peste ideea generica de masina, functionand ca loc comun ori stereotip vizual.
Desi adevarate, realitatile din pictura lui Zoltan Bela pot parea a apartine unei lumi imaginate. Pentru a ascuti atmosfera picturilor sale, Zoltan alatura in expunerea seriei fabricilor si cate un “ready made” industrial. Intalnirea acestor lumi, in prezent este un fel de teleportare deschisa prin intermediul ferestrei picturilor sale.
Prin urmare lucrarile lui Zoltan Bela functioneaza ca o terapie ideologica de exorcizare a fantomelor trecutului, imblanzindu-le la nivel artistic.
textul catalogului expozitiei “Transition Icons” a lui Zoltan Bela de la Galeria “Carini&Donatini”, Toscana, Italia
Recent Comments