Feminisme­ – istorii, spaţii libere, democraţie participativă, justiţie economică –

4 septembrie 2008- 1 mai 2009

Str. Zugrav Nedelcu nr. 11, Timişoara

(intrarea din Splaiul Tudor Vladimirescu)

Joi, 4 septembrie, orele 18:00 – Deschiderea spaţiului!

Prin intermediul evenimentelor care vor avea loc într-un Spaţiu de proiecte
în Timişoara, prin campanii în spaţiul public şi prin intermediul unei
cercetări care va lua forma unei publicaţii şi a unui website, proiectul 
Feminisme va reflecta asupra întrebărilor şi contextelor a diverse
practici feministe, în cadrul unor discuţii despre ce anume este relevant şi
ce anume este vizibil în spaţiul public.

„Feminism” e un cuvânt dificil de folosit în România, în prezent. Deşi
politicile de emancipare a femeilor din anii ’50 au dus la o dezvoltare a
mişcării femeilor, mai târziu, în timpul regimului lui Nicolae Ceauşescu,
“emancipare” şi “feminism” au devenit doar nişte cuvinte goale care
acopereau morţile a mii de femei ca rezultat al politicii pronataliste. După
1989, în perioada de tranziţie şi în prezent, femeile şi bărbaţii care se
declară în mod public ca fiind feministe/feminişti trebuie să facă faţă unor
duble acuzaţii. Pe de o parte, cuvântul poartă implicaţiile fostului regim
comunist şi pe de altă parte, în discursurile publice din prezent (în marea
lor majoritate conservatoare) feminismul este considerat în general ca fiind
un concept „importat din Vest” care nu are relevanţă pentru societatea
noastră bazată pe „tradiţiile creştine”.

Ca o condiţie a integrării în Uniunea Europeana, România a adoptat o serie
de legi cu un conţinut de gen: Legea pentru prevenirea şi combaterea tuturor
formelor de discriminare (2002), Legea egalităţii de şanse dintre femei şi
bărbaţi (2002), Legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie
(2003).Adoptarea unei asemenea legislaţii este un pas important. Totuşi
faptul că aceste legi au fost importate la un nivel pur legislativ, fără să
fie însoţite de un cadru instituţional adecvat şi faptul că au fost adoptate
ca urmare a unor presiuni externe şi nu ca un câştig al presiunilor făcute
de societatea civilă, de către cei cărora li se adresează, le diminuează
eficacitatea şi puterea de schimbare. Aceste legi reflectă faţa
„democratică” a capitalismului. Aspecte cu un important conţinut de gen, cum
ar fi precaritatea, sărăcia, migraţia, care au ca rezultat direct violenţa
şi discriminarea, nu intră sub incidenţa acestor legi. Dacă consideri că
trăieşti într-o societate în care toate problemele cu încărcătură de gen au
fost cu succes normalizate, atunci problemele pe care le trăieşti devin doar
eşecul tău individual şi nu au nici o relevanţă mai generală. Aparenţa de
normalitate pe care o dau aceste legi are un efect de desolidarizare în
condiţiile unei societăţi în care toate faţetele vieţii sunt transformate în
mărfuri şi în care fiinţele şi ideile sunt importante doar în măsura în care
contribuie la acumularea de capital.

O discuţie eficientă despre patriarhat poate fi făcută doar în măsura în
care este arătată legătura dintre acesta şi capitalism, în măsura în care
sunt analizate relaţiile de privilegii şi putere pe care capitalismul global
este structurat. O discuţie care să se refere nu doar la enumerarea
diferitelor feluri de oprimare ci şi la responsabilitatea
fiecăruia/fiecăreia dintre noi de a ne opune acestora.

Feminisme este un instrument pentru interpretare şi acţiune.

Feminisme este o structură care aduce împreună diferite iniţiative, cu
diferitele lor scopuri şi abordări şi care creează o platformă pentru
discuţii, interacţiuni, alianţe, pentru o multiplă definire a termenului de
„feminism”, nu ca o etichetă ci ca o bază mobilă şi flexibilă de
interpretare şi acţiune asupra realităţii.

Feminisme este un proiect artistic izvorând din nevoia noastră de a ne
demonstra că există alternative, că există instrumente eficiente prin care o
realitate văzută întotdeauna ca un monolit, sufocantă, atotcuprinzătoare şi
de neschimbat, poate fi chestionată şi transformată. Chiar daca
transformarea aceasta se construieşte din gesturi mărunte.

Participanţi/e: Centrul CARE, Lovekills, Eva Egermann, Simina Guga, Reni
Hofmüller, Vida Knezević, Katharina Koch, Ladyfest Romania/F.I.A., Ivana
Marjanović, Nita Mocanu, Emil Moise, Katharina Morawek, Joanne Richardson,
şi, la invitaţia Galeriei Kontekst, Belgrad: Elke Auer, Eva Egermann,
Ksenija Forca, Katharina Morawek, Danilo Prnjat, Jelena Radić, Esther
Straganz, Julia Wieger.

Proiect iniţiat şi coordonat de grupul h.arta, grup fondat de trei
artiste (Maria Crista, Anca Gyemant şi Rodica Tache) in 2001. Proiectele h.arta iau
diferite formate (spaţii de proiecte, publicaţii, filme video,
acţiuni), referindu-se la subiecte cum ar fi producerea cunoaşterii, (re)scrierea istoriilor,
probleme de gen în condiţiile capitalismului global, etc, în contextul
diferitelor colaborări cu persoane şi grupuri din variate domenii.

Proiect realizat cu suportul: ERSTE Stiftung, Kultur Kontakt Austria,
Administraţia FCN, Consiliul Local Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş,
Autoritatea Naţională pentru Tineret, Centrul Cultural German Timişoara,
Oesterreichischen Kulturforum.

*Feminism*e este o continuare a *Project Space*, din cadrul proiectului
Spaţiul Public Bucureşti | Public Art Bucharest 2007, curat de Marius Babias
şi Sabine Hentzsch (www.spatiul-public.ro).