img_0488Arta lui Alexandru Radvan sta sub semnul puternicei amprente lasate de Imperiul Roman. Dupa expozitii ca “Sol Victus” “Taurobolii”, “Imperatores. Fragmente” si “Desene pentru Petronius” ce configureaza un spatiu centrat in jurul mitologiilor Mediteranei, spiritul Antichitatii romane culmineaza prin expozitia “Memoriile lui Constantin”. Acest proiect a fost pregatit atent, in cel putin doi ani de munca de atelier, reunind astfel lucrari din 2005 pana in 2007. Langa titlul expozitiei pluteste precum un avertisment urmatorul motto: Teroarea iubirii – “Sa ucizi un credincios nu este o crima, este calea catre Rai”. Sfintenia lui Constantin vine in mare parte din transformarea crestinismului in religia oficiala a Imperiului Roman cu pretul jertfelor de sange pagan. Astfel se face saltul din narativ in vizual, iar ideea “crestinul indepartat de crestinism” este strecurata in lucrari.
Dualitatea insoteste pretutindeni imaginea lui Constantin in ipostaza sa de sfant si cea umana, de imparat. Cele doua fete ale imparatului sunt insinuate si de imaginea lui Ianus pictata pe pieptul platosei din lucrarea “Constantin. Fides”. Aceasta pictura face pandant cu lucrarea “Aurea Aetas”, ce prezinta imaginea imparatului transfigurat ca un sfant. Peisajul din fundal comprima exaltarea corpului: in jurul bustului sau ard flacari in nori negri de iad, iar pe masura ce privirea se ridica spre capul sau, norii se limpezesc si se transforma intr-o aureola sfanta. Corpul lui Constantin este plin de rani ce sangereaza pentru ca la nivelul umerilor conturul trupului sa capete un nimb ce straluceste si devine lumina orbitoare in crestetul capului. Transfigurarea din “Aurea Aetas” este asemanatoare intrucatva “Extazului Sfintei Tereza” de Gian Lorenzo Bernini. Valatuci de nori strapunsi de raze topesc conturul corpului, in timp ce privirea este martora revelatiei divine.
Alte lucrari devin imagini iconice, precum “In Hoc Signe Vinces”, in care crestinismul este simbolizat printr-un Isus Pruncul calarind pe umerii unui soldat. In “Optimus Pater”, Constantin ia pozitia lui Christos pe cruce, iar in “Devotus” isi prezinta privitorului stigmatele.
Constantin se recunoaste prin trasaturile sale descrise in toate lucrarile de arta romana si bizantina cu un portret, efigie cu frunte ingusta taiata brusc de un breton cu forma de casca de roman, cu nasul lung cu narile ascutite, maxilare puternice ce vin butucanos in continuarea gatului, cu buza superioara carnoasa, predominanta fata de cea inferioara, si mai ales cu globii ochilor mariti si cu privirea impietrit conturata.
Exista si cateva trimiteri spre arta Renasterii, cum e cea din lucrarea “Gaudium” ce are acea reprezentare pietrificata a corpului si o usoara asemanare cu racourci-ul specific lui “Christos mort” de Andrea Mantegna. Majoritatea picturilor infatiseaza acel amestec sangeros al credintei care se intareste prin suferinta si prin rezistenta la torturi. Lucrarile acrilic pe netex imbraca excelent peretii de caramida ai vestigiilor de la Curtea Veche, refacand atmosfera catacombelor primilor crestini.
O alta componenta a “Memoriilor lui Constantin” stralucitor pusa in opera de Alexandru Radvan este cea a mulajelor de capete de “Crestin Pagani”. Aceste modelaje in beton facute dupa asemanarea giganticului “Cap al lui Constantin” de pe colina Capitoliu din Roma sunt partial decorate cu margele de sticla colorata dupa metoda mozaicurilor bizantine.
“Cancer” este titlul celei de-a doua expozitii, parte a proiectului “Memoriile lui Constantin”. Reprezentarile de aceasta data au avertismentul “plus 16 ani”. Ranile deschise ale stigmatelor din “Memoriile lui Constantin” se transforma in bube, plagi si puroi in “Cancer”. De altfel, artistul nu ocoleste nici asemanarea ranilor deschise ale stigmatelor cu fantele sexelor vestfalelor palatului.
In cele doua alcovuri construite de Studioul de arhitectura Kim Bucsa Diaconu in spatiul Galeriei Anaid are loc dezmatul vizual. Prima incapere, in care sunt in mare parte expuse studii, schite si stadii de lucru, pregateste intrarea in cea de-a doua. Pe scurt, “Cancer” este una dintre cele mai ample compozitii figurative ale picturii romanesti contemporane. Expresivitatea este rezultatul unui amestec de tragic si erotic. Avortonii placerilor perverse sunt aruncati spre a fi devorati de caini, dar nu inainte de a fi mancati de muste. Batrani cu carnea putrezind de rani si infectii isi satisfac poftele erotice in compania unor copile legate la ochi, altii cautand in maldare de grasimi sexul femeilor la al caror san se hraneste o maimuta.
Expozitia “Memoriile lui Constantin” a fost conceputa de curatorul Diana Dochia “sa fie expusa in doua spatii, sugerandu-se astfel cele doua laturi ale existentei imperiale. La Curtea Veche sunt expuse lucrarile ce fac trimitere la Forumul Roman si la vointa imperiala, pe cand expozitia “Cancer” de la Anaid Art Gallery reprezinta o trecere in revista a alcovului lui Constantin cel Mare.”
“Memoriile lui Constantin” este poate cel mai important proiect expozitional al jumatatii de an 2007, desfasurat simultan in cele doua locatii: Curtea Veche si Anaid Gallery.

Alexandru Radvan, “Memoriile lui Constantin”
Anaid Art Gallery si Curtea Veche, impreuna cu Muzeul Municipiului Bucuresti
24 mai-24 iunie 2007

Articol aparut in Romania Libera, 5 iunie 2007
http://www.romanialibera.ro/a97287/religia-oficiala-a-sangelui.html/