Lansarea la apa a site-ului Alpha Channel Lost Frame Surfers a avut loc pe 24 ianuarie la Centrul International pentru Arta Contemporana. In mai putin de o saptamina avea peste 3500 de vizitatori, aflindu-se pe locul 2 ca accesibilitate in topul site-urilor de cultura si arta romAneasca. „Vinatorii profesionisti“ de tigri albastri si cai verzi sint: Mihai Tarmure, Ioan Cocan, Cosmin Nasui. Ei, care stau cel mai bine ascunsi in pianul recuperator de sentimente si ii cunosc cel mai bine mecanismul, compun partituri pentru orga viselor. Ca persoane virtuale, folosesc ca realitate: filmul (mi-e frica sa nu murim ca in realitate, john aduna ciinii parasiti de prin filme), muzica (auditia colorata, iti dai seama la ce interpretari ajungea mimi daca facea exercitii cu vizualizarea winamp-ului), literatura (si cosmo bea vise la aceeasi ora) si felurimea de ierburi si flori stralucind in toate culorile sau alb-negru, pe care coasa realitatii le culca la pamint fara sa caute la stralucirea lor. Si, desi locuim in aceeasi casa, ne intilnim mai des in acelasi loc de dincolo de linia orizontului pe care norii imaginatiei o traverseaza in voie. De aceea John are castile pe urechi si aude in bruiaje sonore voci de copii care-i spun, „contemplate“, Mimi o conduce pe Alice in Tara Oglinzilor si dialogheaza cu Pisica Zimbitoare de Cheshire, iar eu, punisher, ii pedepsesc pe nelegiuiti, devorind halci de carne si prajituri cu frisca ca sa-mi creasca cvadricepsul impacientat.
Daca vedeti pina in capatul Intunericului, aduceti-ne inapoi Luna – nu putem, pentru ca Ea e numai in Gindul vostru.
In spatele imaginilor nu se afla nimic (adica se afla tocmai nimicul). Stam in casa si facem imagini ca alternativa la lumea de afara. Afara e peisaj, iar lumea ca obiect se reflecta in oglinda sufletului orb, in bezna gindului. Care e rostul? Pentru alti surferi, hipopotami in fotolii, pe care nu-i intilnesti decit on line explorind bezna gindului, inconstientului colectiv world wide web (doua monologuri formeaza un dialog). Exploram starile mintii comparind taria unei imagini cu intensitatea unei dureri, reprezentind o imagine printr-alta care devine o masca pentru cea dintii. Una sta pe ecran, insa e intrerupta de o alta imagine, ca o a doua realitate virtuala paralela, aratind, prin amestec, doua fete ale aceluiasi subiect. Combini imaginile acumulate pe retina, formezi imaginea absenta prin prezenta ei efemera. Acest amestec optic al imaginilor formeaza reprezentarea.
Intr-un anume spatiu poti sa ai o anumita gama de stari. Cind ti-e dor de o anumita stare, te gindesti prima data la spatiul care-ti lipseste. Si el e de fapt pretextul pe care-l populezi, apoi, cu imagini. De aceea intr-o lucrare de arta care-ti place gasesti lucrurile care iti lipsesc si de care ai nevoie pentru crearea acelui spatiu imaginar, iar lumea exterioara e creatia organelor noastre, cu apa de mare care astepti sa-ti iasa din nas si ameteala din urechi. Spiritualul dincolo de opera de arta e irealitatea care incepe in senzorial, iar nefunctionarea operei de arta inseamna pierderea irealitatii ei, absorbirea ei in real, ca prezenta ce face parte din normalitate.
Prin imagini poti crea un tinut inexistent, pe care toti sa si-l doreasca, trimitind scrisori la o adresa electronica: [email protected]
Only night surfing – noul discurs isi creeaza unelte de analiza proprii.
Tratate de navigatie
on line
(utilizarea irationala a cunoasterii pe care nimeni nu o poseda in mod integral)
Topos-uri (esente tari in sticlute mici):
1.iesirea din minti cauza dezastrului unei corabii – in new media iluzionare in ireal produce proiectii imaginative, actionind in maniera unei fiinte care viseaza. Se dezvaluie in forme de reprezentare in afara materiei, o singura forma reflectata in nenumarate oglinzi desface materia pentru a o cristaliza in alta forma, mai nobila. Cautarea de spatii neutre in care sa ne simtim bine (de aceea plecam zilnic de acasa si incercam sa ne intoarcem cit mai tirziu) implica prezenta „locurilor disperate“;
2. lacomia – incarcarea corabiilor peste masura – la celalalt pol in new media e definirea prin lacune, prin absente, negatie (something which is not), prin termeni mobili polipolar de tipul „si cald, si rece“, „nici cald, nici rece“ ori „si bun, si rau“, „nici bun, nici rau“.
3. moby dick – un peste „despre care nu a stiut nimeni sa spuna ce este“ – in new media: knowing the endless -, tinta irationalului nu poate fi atinsa de sageata cunoasterii;
4. furia valului – „daca am fi fost pedepsiti pe masura pacatelor noastre, marea ne-ar fi inghitit pina acum“ – in new media – surfing the edge. Pentru a fi on the top of the wave, ai nevoie de cunoasterea „prea mult“ a noului, a surprinzatorului urcind pe valul urmator inainte de a se sparge cel pe care te afli;
5. boli – umflarea picioarelor, a gingiilor…“ – in new media: navigatio delirum – am venit, am si plecat, nu a ramas nimic in urma… privind floarea cunoasterii de trei ori „curcubeu de lucruri pestrite“ si apoi aruncind-o la cos… implica sanatatea cartii de colorat care afecteaza grav mintea bolnavului de imaginatie alb-negru.
Manierism digital
the word for world is netscape, light vs. dark side of the dark side
Orientari ale esteticilor interpretative in raport cu noile mijloace on line de produs natura si arta, (viziune din colt inspre centru… sau inspre celalalt colt).
New media nu se justifica ca existenta in raport cu ceea ce semnifica pentru realitate, ci cu dimensiunea imaginatiei si a distantei pe care ea o ofera, ignorind natura si producind-o intr-un nou mod deformat de perceptii extrasenzoriale si extraestetice.
1. Pentru ca nu se sustine cu dimensiunea realitatii, poate reprezenta orice natura infatisind starile lucrurilor ca avind deopotriva posibilitatea existentei &nonexistentei, putind pune simultan doua realitati virtuale in paralel.
2. Lucrarile de arta fara corp sint destinate unei lumi „in afara“ locului, timpului si spatiului celor trei unitati clasice. Coordonatele lucrarii fara corp sint mai aproape de natura senzorial-afectiva actionind in prezenta formei imateriale traductibile in stimuli psihici si excitatie nervoasa. Circulind fara corp, imaginile nu au nevoie sa fie inmagazinate prin mimetism intr-o lume inferioara (descoperirea naturii virtuale cu mijloace artistice imateriale produce apropierea vizualului artistic de cel muzical si textual), conducind la utopia perfecta: Utopia Virtuala. Utopia virtuala propune ca gen proxim un spatiu construit in geografia memoriei individuale ca „muzeu imaginar“ prefigurat de Mallarmé. Lucrarile fara corp populeaza „muzeul imaginar“ ideal. Imaginea devine unitate de masura pentru memorie. Ca element activ, ea construieste si populeaza granita subconstientului ca forma de cartografiere a realitatii amintirilor, trasind „harti ale sufletului“ in toate directiile locului, timpului si spatiului. Aceasta virtualitate ar fi fost si mai utopica daca mimi nu ar fi pus in „frigi“ si nu ar fi acoperit facturile la curent, daca nu m-ar fi scapat john de problema ghetelor si a proiectelor pentru scoala si multe altele care au pus realitatea acolo unde este.
Articol aparut in Observator Cultural Numarul 103 – 12 Februarie 2002
Recent Comments