mircea-cu-magarul-22Incercarea de a gasi un nume. Nu e tabara, scoala de vara &nici festival de arta. Sint studenti, profesori &artisti. E sustinuta si promovata de Mircea Dinescu. E extra, e ultra… Nu e totusi rebela &nici polemica. Are Dunarea aproape &Calafatul la citiva kilometri. E in portul Cetate, „Portul Cultural Cetate“. Sint ceramisti, sculptori, pictori, creatori de arta. Cu totii douazeci. E in vacanta, in plina natura, dureaza o luna si e arta care cintareste mult. Plai cu artisti, viraje strinse tangential cu banner-ul. Banner-ul (steagul) a fost batut pe hangarul din curba Fundatiei „Mircea Dinescu“. De dimineata pina seara trec carute pline care iau curba in viteza si driblura sare intr-un nor de praf, polen &damf de Danube. Cei din viteza carutei se uita in stinga, apoi unii la altii &apoi dau din cap nedumeriti. Noroc cu calul (mirtoaga) care nu e beata altfel ar intra caruta cu toti in Dunare. Au cam ratat steagul. Pe el scria Plai cu Artisti, care intre timp s-a transformat in Plai de Plai. Viata in 2 si zeci. Ceramica se arde in cuptoare. Cuptoarele se fac din caramida (lut+paie+apa). 1500 aproximativ de caramizi inseamna aproape toti din breasla (mai ales „pupezele“ cu „tirtitele in sus“) stind cam doua saptamini la 4 cofrage „mingiiate cu grija ca sa nu se deshame“.  E soare, dupa-masa &tintari iar formele caramizilor sint intre jeleuri &fondante. Daca mai ramine timp e pentru creatie, nanitu, papitu, cacutiu, plaje &baitu. Atelierele. Formele de ceramica au marea calitate de a aduce cu orice altceva decit vor sa para. Totul ridicat la mina, pentru ca mestesugul se invata de la un deget la altul pina cind asemanarile se topesc intr-o mamaliga primordiala mai omogena decit lutul din care provin. Noua ne plac aceste forme pentru ca sint facute de „pupezele“ care batute de soarele plajei nu au alt motiv sa ofteze. Aici mai e si Ioana Budes care vine des la noi ca sa mai respire. Ea face niste omuleti de lut. Bust pe un picior. Nu stiu ce sint, insa dupa cit par de mirati cred ca traiesc.  Dincolo, in atelierele recuperate in ultima clipa (dintr-o fosta vama), e „grupa mare“ adica artistele finaliste de Universitate. Noroc cu Raluca Ungureanu, care se deschide sau se inchide la culoare zicindu-si multumita „daca ma uit in oglinda imi dau seama ca mi-ar sta bine cu orice“. Proiectul ei are multi copaci din lut pe care ii amplaseaza intr-un cring cu multi copaci „pe bune“. Cum ar fi realitate &arta, una intr-alta. E ca si cum ai modela apa si ai pune-o pe apa, ai modela vintul si l-ai pune pe vint, focul modelat pe foc… Copacii ei nu au frunze au numai ramuri, tulpini &radacini. Ramurile nu cad ca frunzele, ele se taie numai. Frunzele stau jos, ramurile in aer. Tot ce e in aer e mai usor de reprezentat decit ceva care a picat. Monica Morariu isi continua cumva povestea Despre forma pe care a expus-o la Sala Dalles (19 iul.-3 aug. 2001). Acolo si aici ea incearca sa recupereze o stare a demersului istoric al ceramicii. Stadiul preistoric al formelor &decorului cucutenian &restul procesului de ardere cu lemn in cuptoare de chirpici este completat cu forme oprite in diverse etape ale procesului de facere (de la nuia prin impletire la o forma de nuiele impletite acoperita de lut). Incercarea ei de acum a fost de a crea niste instrumente muzicale primitive din ceramica. Ramine sa vedem cine va cinta la ele. Bianca Boeroiu face o ceramica din multe piese, cu posibilitati multiple de combinare. Ea a facut un personaj ale carui miini si picioare pot fi inlocuite cu altele avind alte gesturi dupa cum capul poate fi schimbat cu o pilnie iar interiorul cu mai multi sau mai putini pesti mai mici sau mai mari. David Olteanu si Maria Roxana Cioata fac la propriu o familie chiar si in domeniul formelor de ceramica. Ei vad torsul corpului uman ca pe o forma compacta cu urmele amprentei de modelare, ca pe un spate (fund) care devine important ca fata.  Profesorul Ernest Budes a demonstrat cu o serie de happening-uri ca a modela un vas e acelasi lucru cu a modela un corp, ca fundul, buza, gitul &burta unui vas au corespondent in formele corpului uman, ca forma corpului uman este sursa de inspiratie a oricarui vas cucutenian. Aceste forme pentru a fi arse au nevoie de altele. Acestea sint cuptoarele, care au o relatie cu miezul continut de tipul forma-antiforma, in care printr-o parte intra foc iar prin alta iese fum. Intre foc &fum e creatia. New Babylon featuring Mircea Dinescu (remix 2001) asta e atunci cind in arta exista curentul principal neo-ortodox, neo-bizantin, nou Ierusalim, iar mecanismul e de tipul stachete: Corneliu Baba ii preda lui Stefan Caltia care preda… Daca privesti in mecanismul balantei in cealalta parte se supercere existenta Noului Babilon. Nu e impotriva ci e polipolar (adica amesteca polii). Cum? Arata istoria, miturile &alte valori nationale autohtone asa cum nu trebuiau prezentate/reprezentate. Cum e atunci cind galben nu e numai grinarul patriei, rosu nu e doar singele dacilor varsat pe glie, albastru nu e numai Voronetul si apele Dunarii, Unde era tatal celor trei iezi cind capra mergea dupa mincare, feti frumosi nu sint decit copiii facuti la batrinete, Tepes tragea si altceva in teapa nu numai turci.  Distribuind roluri negative personajelor eroizate, glorificate, totul cu umor &persiflare nu faci decit sa opresti tineretea fara batrinete. Aceasta galerie de scene celebre din istoria romanilor se continua cu portretul supradimensionat al lui Mircea Dinescu, personaj al istoriei contemporane caruia ii este dedicata expozitia. O sala a tronului pentru un rege de o noapte (expozitia se viziteaza numai pe intuneric pentru ca intregul ambient e luminat numai de candele si luminari). Plai de Woodstock 2001 asta a fost ultimul nume dat primei manifestari artistice si culturale a Fundatiei pentru Poezie „Mircea Dinescu“. Pentru ca aici pare a se naste un Woodstock balcanic cu artisti, actori, scriitori, muzicieni si alti creatori de arta si cultura.

Articol aparut in Obdervator Cultural Numarul 81 – 11 Septembrie 2001

Susține activitatea Modernism.RO printr-o donație.