“21 Stencils of Sex” vorbeste despre aspectul actual al sexului, care nu mai are nimic de-a face cu o parte a “eu-lui” nostru, ci se prezinta mai mult ca un produs de consum. De aceea, “21 Stencils of Sex” abuzeaza de simboluri erotice, intentionat tratate intr-o maniera impersonala, fiecare dintre ele subliniind un fetis, o obsesie, o tendinta sexuala.

Sexul este atat de utilizat in mass-media incat a devenit o marca, pe care omul o imbraca pentru a fi la moda, dupa standarde impuse, care ne trimit in rutina, ne ingradesc, ne limiteaza, ne distrug spiritual, ne transforma in roboti. Sexualitatea ar fi trebuit sa fie evadarea omului din rutina, daca nu era transformata intr-un simplu “produs de consum”, desigur, extrem de atragator, atent si inteligent ambalat.

In cultura zilelor noastre, sexualitatea este perceputa ca o practica cotidiana in sine, adica sexul mai curand decat erosul. Se promoveaza un sex exacerbat, in toate modurile, in toate ipostazele, pe toate canalele de informare, in toate spoturile, dar debarasat cu grija de simtire, de sentiment, de responsabilitate, de refacerea intregului.

Sexualitatea este integrata unei zone de consum alienante, este astazi un fel de paradigma universala a fericirii, un panaceu al lipsei de sens a vietii moderne. Ai sex, ai de toate. Sexul vinde tot. Lumea postmoderna, in care imaginea e totul (de unde si pornografia), a facut din sex ceva coextensiv realitatii.

Atitudinea mea fata de acest subiect se alatura perspectivelor care au atras atentia asupra acestei devalorizari consumatoriste a sexului inca din perioada de glorie a pop-art-ului si a noilor realisme inspirate de «fabrica de staruri holywoodiene» cu celebra-i reteta: «fa orice atata timp cat se vinde». – Cristian Scutaru

Fundatia Mora Galeria MORA & CRISTIAN SCUTARU va invita la vernisajul expozitiei de pictura “21 Stencils of Sex” miercuri, 8 septembrie, ora 19:00, expozitia poate fi vizitata in perioada 8 – 24 septembrie 2010 (programare la 021 316 55 41).

Nascut in Galati, Cristian Scutaru traieste si lucreaza in Bucuresti. Absolvent al Universitatii de Arte „George Enescu” din Iasi, intra in atentia publicului iubitor de arta inca din anul II de studiu. Este interesat in general de arta bruta, de reprezentarea unei idei intr-o forma minimalista, conceptuala si simbolica, dar si de implicatiile sociale ale perceptiilor si atitudinilor comune ale sexualitatii ca manifestare privilegiata a spiritualitatii. Cristian Scutaru lucreaza cu o paleta larga de media, incluzand pictura, grafica, instalatie, sculptura, fotografie si performance.

Îndrăzniţi! Dincolo de uşă începe Timpul!

Timpul sărbătorii

Târgul meşterilor iconari

10 – 14 septembrie, între 10:00 şi 18:00

Se întâmplă de ceva timp la Muzeul Ţăranului Român, mai precis de vreo şase ani, ca în drumurile noastre obişnuite să dăm de timpul sărbătorii. Timp mic, îndurerat, dar şi tămăduitor, Ziua Crucii înalţă şi curăţă prin post roditor sufletele noastre vremelnice. Reper al sărbătorilor mari în lumea ţărănească – fără cruce tot omul e pierdut – Înălţarea Sfintei Cruci recuperează fragmentar spaţiul sacru şi ne aduce aminte de puterea crucii.

Ce se întâmplă la muzeu de Ziua Crucii: se prăznuieşte cu meşteri, iconari, cruceri şi artişti. Praznicul ţine 5 zile din 10 până în 14 septembrie, de la zece dimineaţa la şase seara, şi e plin de semne. Cumpărăm sau ne bucurăm ochiul şi inima cu troiţe şi cruci, icoane şi izvoade, pristolnice şi pecetare, miniaturi, îngeri ţesuţi, poveşti despre cruceri şi atelierele lor. Pânzături, prescuri şi oale de praznic, vin pentru pomenire. Postim cu dulceţuri, compoturi, pâinişoare, mere şi nuci.

Nu vor lipsi nici atelierele de pictat icoane pe sticlă şi pe lemn pentru copii cu meşteri iconari în fiecare zi de târg de la ora 11.00.

Timpul reculegerii

Expoziţia Cruci de piatră

10 – 30 septembrie, la sala Foaier, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00

Ceea ce deosebeşte o cruce de piatră de una din lemn este rezistenţa în bătaia timpului. Cea de lemn putrezeşte în cele din urmă, vreme în care cea de piatră este şlefuită, adăugându-i-se ceea ce pietrarului nu-i stă în putere pentru a o înzestra: o frumuseţe împlinită. Cu desenul sculptat, zgâriat sau doar pictat, apoi văruite pe de-a-ntregul ori năpădite de muşchi, lăstăriş sau uitare, ele încă mărturisesc acolo unde au fost ridicate, multe de mai bine de o sută de ani. Le veţi întâlni mai cu seamă pe drumul vinului, care merge mână în mână cu cel al crucilor meşterite de pietrari pe înălţimile dealurilor Istriţa, Tohani sau Ciortea, la învecinarea unor vechi cariere de piatră cu podgoriile, la răspântii, între vii sau în cimitire rarisime.

Vă invităm să aruncaţi o privire în această rezervaţie a pietrei unde meşteşugul este pe cale de dispariţie, vizitând expoziţia-atelier „Cruci de piatră” de la MŢR, Sala Foaier, în perioada 10-30 septembrie 2010, între orele 10-18.

Vernisaj: 10 septembrie, ora 17:00, la Sala Foaier

Timpul urmei

Cicatrice – lansare de carte

10 septembrie, 17:00, la Sala Foaier

Purtăm cu toţii stigmatul legăturii ancestrale: buricul. Cicatricea cicatricelor. Pecetea păcatului strămoşesc. Mă gândesc la Adam şi Eva, ca la singurii oameni fără ombilic.

Există cicatrice care sluţesc, altele care conferă mister sau sperie. Impun. Multe dintre ele, dimpotrivă, produc complexe de inferioritate. Cicatricea este citită de ceilalţi. Ea este dovada experienţei limită, dintr-un anumit moment al vieţii. De aceea, de multe ori este autoprovocată.

Cicatricea, excepţia fizică, accidentul, născând nume: Chioru, Strâmbu, Şchiopu.

Urmărindu-ne pas cu pas întreaga viaţă. Devenind istorie. Ce sunt marile războaie, dacă nu cicatrice în evoluţia omenirii?

Timpul descoperirii

Expoziţia Să aruncăm o privire – gucken wir mal

Conversaţie textilă

10 – 19 septembrie, în expunerea permanentă, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00

Utilizând într-un mod conceptual tehnici şi materiale tradiţionale pentru realizarea textilelor, cinci artişti români şi germani – Victoria şi Marian Zidaru, Senta Connert, Ulrike Kessl, Julia van Koolwijk – au creat o operă de artă contemporană. Pentru un dialog cu obiectele tradiţionale, artiştii integrează opera lor în expoziţia permanentă a Muzeului Ţăranului Român. Unele dintre obiectele muzeului vor fi înlocuite cu operele artiştilor şi vor putea fi găsite la etajul I, iar pe holul de la intrarea în Studioul Horia Bernea se va afla opera „Jumătate de nor” a artistei Ulrike Kessl.

Conceptul propune dezbateri despre diferenţe şi similitudini ale textilelor şi artelor meşteşugăreşti, dar şi despre continuitatea acestora, până în prezent.

Vernisaj: 10 septembrie, ora 16:00, intrarea din Şoseaua Kiseleff

Timpul online

Lansarea turului virtual al expoziţiei permanente a MŢR

13 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 17:00

Expunerera Muzeului Ţăranului Român a fost concepută dintru început ca o creaţie „pâlpâitoare”, cu clipe de strălucire, cu zone de penumbră, cu compoziţii clare şi afirmative, alături de altele care suscită întrebări sau sunt în căutarea sensului ascuns. În plus, prin felul în care obiectele expuse pot fi articulate, schimbate, îmbogăţite sau recompuse, expoziţia permanentă capătă şansa tinereţii fără bătrâneţe şi incită mereu curiozitatea proaspătă a vizitatorilor.

Această respiraţie a discursului muzeologic – liberă şi în acelaşi timp subtil controlată – conferă autenticitate, dar şi riscul perisabilităţii; înnoirile, îmbogăţirile şi schimbările operate în ultimii 15 ani au crescut organic unele din altele, în aşa fel încât e aproape imposibil de fixat în memoria vizitatorilor un moment sau o etapă anume. Ele trec şi se pierd în mod natural în uitare.

De aceea, un tur virtual al expunerii de bază, care să fixeze măcar etapa actuală de nuanţare a discursului devine, în cazul Muzeului Ţăranului Român, o necesitate stringentă, chiar în absenţa iminentelor operaţii de consolidare-restaurare viitoare.

Muzeul propune un tur deosebit de bogat, compus din multiple panorame pentru fiecare sală, întreţesut cu explicaţiile bilingve română/engleză ale audioghidului şi completat în punctele sale active, cu documente sonore şi vizuale culese în cercetările de teren.

Un tur virtual interactiv, conceput în dialog cu vizitatorul, aşa cum a fost gândită dintru început şi expunerea.

Timpul în 35 de milimetri

Docu-cinemateca MŢR

13 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 20:30

Filon (9’50) – regia Gabriel Hanganu (1995)

Filon este „curatorul” unei fabuloase colecţii personale împrăştiate în sălile unui muzeu de istorie special, realizat pe principiile neaoşe ale pop-art-ului. Unul din indicatoarele adresate publicului atenţionează: „Vizitatorule, te rog nu-ţi diminua simpatia faţă de copiii din fotografii văzându-i îmbrăcaţi în « haine de epocă ». Ei sunt autorii colecţiei muzeale!”.

Roiuri (10’16) – regia Gabriel Hanganu (1996)

Metafora din titlul filmului este un pretext pentru o incursiune minimalistă  în viaţa cotidiană a unei mănăstiri. „Roiuri” ocoleşte locurile comune exploatate în zecile de reportaje-tv despre mănăstiri şi surprinde fragmente dintr-un cotidian ritualic altul decât cel religios: culesul mierii de albine, făcutul pâinii, primirea oaspeţilor în zi de sărbătoare, muncile agricole.

O stradă oarecare din Bucureşti (18’20) – regia Ioana Popescu & Marius Caraman (1995)

În colaborare cu EHESS Paris (Şcoala de Înalte Studii în Ştiinţe Sociale), Muzeul Ţăranului Român a desfăşurat în anii 1996-97, un proiect de Antropologie urbană în Bucureşti. Printre rezultatele cercetărilor de teren se numără şi acest film realizat cu mijloacele tehnice minimale ale momentului, dar cu plăcerea nedisimulată a descoperirii unei lumi aparte, plasată în interiorul unui cartier cu multă personalitate din centrul oraşului, mereu surprinzător, care este Bucureştiul.

Grădina boierului Nasta (26’) – regia Marius Caraman (2006)

Rare sunt cazurile în care demersuri ştiinţifice diferite să poată fi documentate prin cercetarea unui acelaşi subiect / obiect. Proiectul Colecţii şi colecţionari s-a întâlnit cu proiectul Muzeul Boierului şi cu cel intitulat Observatorul vizual, nici mai mult nici mai puţin decât în persoana lui Dan Nasta (colecţionar, boier din toate punctele de vedere şi totodată stăpân al unor comori demne de a fi împărtăşite vizual unui public larg).

Ceramica de Horezu acasă şi la piaţă (43’) – regia Bogdan Iancu & Cătălina Tesăr (2007)

Angoasa culturală a ultimilor ani legată de „pierderea tradiţiilor” a fost contrabalansată de consumul fervent al produselor asociate cu aceste tradiţii. Numărul târgurilor şi al reportajelor-tv sau din presa scrisă dedicate „meşteşugurilor tradiţionale” pare să crească pentru a alimenta un public din ce în ce mai vrăjit de produsele de artizanat. Filmul construieşte, pe baza câtorva scurte portrete, un studiu de caz elocvent pentru transformările post-socialiste pe care le înregistrează artizanatul românesc la întâlnirea cu piaţa globală: ceramica de Horezu, unul dintre cel mai cunoscute brand-uri ale ceramicii autohtone.

Timpul privirii şi al mirării

Expoziţia „Construcţii” contemporane norvegiene la Bucureşti

15 septembrie – 17 octombrie, la Sala Irina Nicolau, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00

Expoziţia de artă şi meşteşuguri contemporane norvegiene „Construcţii” va fi deschisă la Muzeul Ţăranului Român, sala Irina Nicolau, începând cu data de 15 septembrie. Organizată de Ambasada Regală a Norvegiei la Bucureşti în colaborare cu Muzeul Ţăranului Român, expoziţia va fi deschisă în perioada 15 septembrie – 17 octombrie 2010, de marţi până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00.

Pornind de la conceptul de construcţii, un termen larg uzitat, de la arhitectură, inginerie şi geometrie, la muzică şi limbaj, expoziţia îşi propune să evidenţieze legătura dintre procesul de creaţie şi ideea care o generează. În acelaşi timp, se remarcă o fuziune indisolubilă între formă, tehnică, material şi sensul pe care îl incumbă toate acestea.

Expoziţia, semnată de 16 artişti norvegieni, oferă o interpretare contemporană a artei şi a meşteşugurilor norvegiene. Cele 22 de lucrări expuse alcătuiesc o mare varietate de forme şi expresii conceptuale, unele experimentale, altele profund ancorate în tradiţie, toate însă având ca punct de plecare un exerciţiu al practicii meşteşugăreşti.

„Construcţii” este o expoziţie itinerantă. Ea a mai fost deschisă publicului din Spania, Irlanda, Rusia, Chile, Coreea şi Islanda.

Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 15 septembrie, ora 18:30, la Sala Irina Nicolau

Timpul artizanilor

Expoziţia Furga Murga – Fraţii Gavrilă – obiecte din piele

16-19 septembrie, la Sala Acvariu, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00

Fraţii  Cornliu şi Silviu Gavrilă creează produse din piele lucrate într-o manieră personală folosind metode de lucru tradiţionale şi materiale de o foarte bună calitate. De asemenea, cei doi colaborează cu diverşi artişti plastici, din domeniul picturii pe sticlă, ceramicii, sculpturii în lemn, prelucrării metalelor, realizând diferite obiecte precum: chimire, curele, opinci, tolbe, genţi, cruciuliţe, casete pentru podoabe, tocuri de ochelari, cufere, rame, suporturi pentru candele, oglinzi cu ramă din piele.

Timpul sunetului şi al bucuriei

Concert – grupurile Iza şi Ardealul

16 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 19:00

Grupul Iza din Maramureş este un ansamblu cu totul special în România. El s-a construit în cursul ultimilor ani din ţărani tineri, rude şi prieteni, care şi-au dorit să devină artişti de scenă dar care, în acelaşi timp, au refuzat deliberat să se conformeze modelului de ansamblu folcloric consacrat în România (un model similar cu cel care a funcţionat şi funcţionează încă în toate ţările est-europene). Instrumentiştii sunt cu toţii muzicieni populari profesionişti, angajaţi curent pentru petrecerile rurale şi chiar urbane din Maramureş. Cântăreţii şi dansatorii sunt simpli ţărani din diferite sate, legaţi între ei prin rudenie sau prietenie. Şeful şi animatorul grupului este Ioan Pop, zongoraş şi vocalist, ţăran din Poienile Izei căsătorit în Hoteni. Colaboratorii săi – ceteraşii Dumitru Hîrb, dobaşul Ioan Petreuş şi dansatorii şi cântăreţii Anuţa Pop, Voichiţa Nemeş, Ioan Ilieş, Gheorghiţă Tepei – îl sprijină cu toată convingerea.

Grupul Iza se străduieşte să-şi construiască spectacole fără să mutileze sau să „înfrumuseţeze” muzica sau să-i răpească spontaneitatea, fără să recurgă la clişeele scenice consacrate, fără să uzeze de propriile sale stereotipii. El promovează muzica „clasică” a Maramureşului, melodiile vechi neştiute sau uitate, precum şi  învârtitele noi care sunt compatibile cu tradiţia.

Grupul Ardealul din Gherla condus de Emil Mihaiu

Emil Mihaiu este în clipa de faţă cel mai bun ceteraş al Transilvaniei centrale. Emil e originar dintr-un sat ardelenesc cu populaţie mixtă: Buza. A învăţat să mânuiască vioara de la un consătean ţigan, de la care a deprins totodată şi muzicile locului. Mai târziu, ca instrumentist matur şi cu reputaţie în continuă creştere, Emil s-a îmbogăţit cu cântări noi, prinse de la alţii sau create de el însuşi. El este acum deţinătorul unui repertoriu divers şi de o neobişnuită extensie, pe care îl execută cu o virtuozitate şi un rafinament ritmic fără egal.

În cursul unei singure petreceri – să spunem o nuntă, care în Transilvania e adeseori mixtă – Emil are prilejul să cânte, pe rând, româneşte, ungureşte şi ţigăneşte. Tot atunci el execută orice i se cere sau crede că îşi doresc oamenii să audă, inclusiv acele muzici „amestecate”, amplificate sau acompaniate cu instrumente electronice pe care le detestă. Ca orice muzician care îşi câştigă onest pâinea, Emil Mihaiu îşi satisface, cu sau fără plăcere, angajaţii. Preferinţa sa personală se îndreaptă însă spre tradiţionale, cele pe care le cântă în concerte – în special în cele pe care le susţine în străinătate, întotdeauna împreună cu colegii şi prietenii săi din grupul Ardealul.

Conştient de valoarea muzicii sale, Emil se îngrijeşte să o poarte spre posteritate. Până acum, el a realizat două discuri la mica editură Ethnophonie a Fundaţiei Alexandru Tzigara Samurcaş; un al treilea împreună cu maestrul Sherban Lupu, la casa de discuri Electrecord; un al patrulea, care va apărea foarte curând la editura olandeză New Samarkand Records şi un al cincilea, deja în curs de pregătire, la aceeaşi editură Ethnophonie. Discul Muzică ţigănească din Transilvania/Gypsy Music from Transylvania, realizat împreună cu grupul Ardealul, a primit în anul 2004 două preţioase distincţii internaţionale.

Timpul aromelor

Festivalul degustătorilor de film şi artă culinară, pentru bucureşteni

17-19 septembrie, între 10:00 şi 18:00

Celor care nu au ajuns în portul cultural Cetate, Asociaţia Film România şi Fundaţia pentru Poezie „Mircea Dinescu” vor programa în perioada 17-19 septembrie, la MŢR, Festivalul degustătorilor de film şi artă culinară, pentru bucureşteni.

Vă aşteptăm cu proiecţii de filme din ţările balcanice – o selecţie din cele mai bune filme realizate în ţările balcanice în ultimii ani, laureate la marile festivaluri internaţionale. Proiecţiile vor avea loc seara, în aer liber, în curtea MŢR şi la Clubul Ţăranului. În aceeaşi perioadă, Mircea Dinescu va prezenta, spre degustare şi vânzare, preparate culinare pregătite în bucătăria sa cu ingrediente naturale provenite din fermele proprii. Vizitatorii muzeului vor avea ocazia să deguste şi să achiziţioneze mai multe soiuri din Vinul lu’Dinescu.

Sponsor: SC Michelin România SA

Parteneri: Ambasada Norvegiei, Romfilatelia, RATB, AFR, Fundatia pentru Poezie „Mircea Dinescu”

Parteneri media: 24-Fun, Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, RFI, Observator cultural, Cultura, LiterNet, Hot News, webpr.ro, Port.ro, www.onlinegallery.ro, www.modernism.ro, ArtClue, www.calendarevenimete.ro, www.lumebuna.ro, HotCity, Arhitectura, Igloo, SensoTv, Cocor Media Channel

Insula Oléron este a doua ca marime dupa Corsica, se afla in Atlantic, in apropiere de Rochefort, in vestul Frantei.

foto Lucian Muntean

http://www.lucianmuntean.ro/fotoreportaj/111/Atlantic.htm

23 iulie – 19 septembrie 2010

Expoziţia “Maeştri ai picturii româneşti – patrimoniu inedit din colecţia Muzeului de Artă Braşov” îşi propune să prezinte publicului valori de artă românească din colecţia muzeului a căror valorificare a fost neglijată în ultimii ani. În expoziţie figurează lucrări de artă inedite, prezentate publicului în premieră, expuse rar sau care nu au fost incluse în expunerea muzeului de câteva decenii. Expoziţia propune un parcurs care jalonează principalele momente din evoluţia picturii româneşti moderne, de la artiştii străini stabiliţi în Ţările Române în prima jumătate a secolului XIX până la afirmarea abstracţionismului în perioada postbelică.

Curator: Radu Popica

Artişti incluşi în expoziţie

Dan Băjenaru, Sabin Bălaşa, Adam Bălţatu, Leon Alexandru Biju, Marius Bunescu, Anton Chladek, Aurel Ciupe, Cecilia Cuţescu-Storck, Nicolae Dărăscu, Ştefan Dimitrescu, Ion Gheorghiu, Lucian Grigorescu, Sava Henţia, Gheorghe Ioanid, Barbu Iscovescu, Dumitru Ghiaţă, Constantin Lecca, Nicolae Livaditti, George Demetrescu Mirea, Ion Musceleanu, Samuel Mützner, Ion Pacea, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Vasile Popescu, Ştefan Popescu, Sabin Popp, Camil Ressu, Constantin Daniel Rosenthal, Jean  Alexandru Steriadi, Ipolit Strîmbulescu, Ion Theodorescu-Sion, Mihai Töpler, Henri Trenk, Alexandru Ţipoia, Ion Ţuculescu, Nicolae Vermont, Arthur Verona, Paul Verona

Come prepared, this will not be your usual fancy instructors opening up PSDs and improvising a presentation. These heavyweights of concept art and illustration will be on their toes, all willing to provide the best educational, inspirational, motivational event possible to the participants! Students from around Europe and the globe now have the chance to surround themselves with the biggest learning force that has hit Europe yet, all eager to share their knowledge inside out abut Concept art for games and films to the next generations of artists. This is THE opportunity for artists, aspiring or working in the field to be exposed to dozens of years of experience both from this super lineup of instructor and from everyone attending.

Come prepared to think differently! Come BEHIND THE IRON CURTAIN.

http://www.iron-curtain.org/

„Izolări active“ este titlul sub care Dan Palade expune între 5.09 -12.10.2010 la  Cuhnia şi Casa Artelor de la palatul Mogoşoaia pictură, fotografie şi obiect.

Sugestiv şi exact, titlul asumat de artist decriptează nu numai opera, rod al unei izolări, ci însuşi tipul de operare, felul lucrării sale. Atunci când se defineşte activă, izolarea creatorului îşi proclamă virtuala deschidere spre celălalt iar creaţia în cauză  oferă mai mult decît o ipostază, un proces germinativ în desfăşurare.

Personalitate de amplă înzestrare, cu multiple angajamente şi disponibilităţi pentru conceptual, intervenţie în natură şi cele mai diverse tipuri de expresie vizuală experimentate în numeroase participări la tabere şi simpozioane de creaţie încă de la sfârşitul anilor 70, Dan Palade rămâne totuşi o prezenţă prea discretă pe simeze. Firea sa interiorizată, rara modestie, parcursul obstacolat şi agenda mereu încărcată, dar mai ales seriozitatea fundamentală a demersului său plastic care investighează cu fiecare temă alte teritorii ale vizualităţii, au impus de la sine o anume distanţă între manifestările sale expoziţionale, conturând de fiecare dată o etapă, un drum deschis sau un ciclu împlinit.

Reperele picturii lui Dan Palade se regăsesc în sintezele plastice ale anilor ’70 – ’80 propuse la noi de Palul Neagu, Horia Bernea, Mihai Horea dar şi de Marin Gherasim, fără ca artistul să se identifice cu unul dintre ei. Sunt căutări paralele, întreprinse într-un teritoriu comun, cu un asumat recul temporal. Demersul artistului include în acelaşi timp serioase explorări în zona vizualităţii pure urmând lecţia lui Paul Klee. Această „revizitare“ cu metodă şi aplicaţie, din perspectiva şi cu experienţa unei personalităţi artistice mature, deplin stăpînind retorica figurativului, conferă picturii sale abstracte o reală  profunzime spirituală, deplin susţinută de mijloacele plastice.

Vernisajul va avea loc la Galeria Cuhnia, duminică 5 septembrie, orele 18,30, după încheierea concertului Chopin-Schumann de la orele 17,00.

Parteneri media: calendarevenimente.ro, Senso Tv, ArtAct Magazin, modernism.ro, diseara.ro

Curator Doina Mândru

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

“Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”

Strada Valea Parcului nr. 1, Mogoşoaia, Ilfov

Tel. 021-350 66 19; fax 021-350 66 18

Carmen Anutza este nascuta in orasul Costesti, judetul Arges. Este absolventa a Facultatii de Arte Plastice – specializarea grafica, Universitatea de Vest, Timisoara, coordonator Prof.Dr. Suzana Fantanariu, Diploma de master in grafica – materie si concept. Expozitii personale: Austria, Curtea de Arges, Pitesti, Timisoara.
Expozitia va fi prezentata de criticul de arta Iulian Bucur.

foto Lucian Muntean

http://www.free-art-camp.blogspot.com/

Argumente pentru crearea primei tabere de creaţie vizuală din România la Copşa Mică, tabară cu specific Street Art.

„Având la activ peste 40 de ani de activitate neîntreruptă, fiind în mare parte ilegală, mişcarea Graffiti a lansat şi influenţat artişti importanţi de-a lungul timpului, creând cel mai mare muzeu în aer liber, acela al străzii. Datorită unei game variate de tehnici folosite în prezent de artiştii străzii se vorbeşte deja de o mişcare post-graffiti care a născut următorii termeni de referinţă: Street Art (arta urbană) şi Guerilla Art. Acesta din urmă înglobează şi acţiunile artistice făcute în stradă, cum ar fi instalaţiile vizuale şi intervenţiile artistice în spaţiul public.
În zilele noastre (încă) în plin post-modernism, arta coboară din muzee în stradă şi viceversa.
Fiind accesibile tuturor claselor sociale, mesajele vizuale stradale sunt o alternativă la bombardamentul informaţional comercial ce ne este servit la tot pasul.

De ce localitatea Copşa Mică? De ce Street Art? De ce o tabară de creaţie?
Cu siguranţă sunt primele întrebări care ne vin în cap când vorbim despre acest eveniment.
În perioada regimului communist, Copşa Mică a fost cea mai poluată zonă din întreaga Europă. În regimului dictatorial al lui Ceauşescu, nimeni nu avea curajul să facă public realitatea unei calamităţi ecologice abătute asupra întregii zone. Aşadar, acest oraş total industrializat era cunoscut lumii întregi prin caracteristici deloc încântătoare precum: poluarea, mizeria, sărăcia, negrul de fum.
La 20 de ani de la căderea regimului comunist, oraşul Copşa Mică poate vorbi, în sfârşit, la trecut despre toate feţele negative şi întunecate ce i-au marcat existenţa.
Zona industrială a rămas precum un muzeu al ororii negrului de fum: turnurile gigante, cenuşii, şi structurile metalice mai amintesc vag de pata neagră ce se aşternea continuu peste acest ţinut.
Astăzi, oraşul naşte petice de verdeaţă, parcuri şi spaţii de agrement. Traversarea oraşului pe DN 14 nu mai este un calvar, ci o curiozitate, privind transformările în bine ce au loc aici.
La buna iniţiativă a primarului, Daniel Tudor Mihalache (omul care a dat culoare şi spirit localităţii), a fost lansată ideea unei colaborari cu tineri artişti profesionisti ori graff-ări de marcă pentru a schimba concepte şi percepţii învechite prin jocuri cromatice şi gesturi creative spontane. Formula de bază a fost: Free Mind vs Street Art = Free Art.
Necesitatea unei manifestări eco-graffiti în acest spaţiu poate fi considerată drept sigur triumf al mediului viu şi al creaţiei după 70 de ani de prelucrarea industrială a metalelor cele mai toxice: plumbul şi zincul. Astfel, o terapie cromatică ce rezonează cu gestul artistic eliberat de constrângeri şi limite marchează pozitiv Copşa Mică, o aşezare atestată în urmă cu 608 ani pe harta oraşelor europene.”

Mihai ZGONDOIU
curator, iniţiatorul taberei de creaţie FREE ART – Copşa Mica, 2010.

„Trăim într-un timp al inserturilor publicitare, al discursurilor vizuale interşanjabile ce caută o regenerare ideatică prin spaţiile date de noile suporturi şi noile media, prin ideile oferite de reciclarea unor suporturi şi a unor medii de expunere. Nimic nu se pierde, totul se reciclează! – devine, astfel, un pretext de creaţie pentru câţiva artişti vizuali care se folosesc, în prima tabără de street art din România, de tehnicile graffiti şi de tehnicile ecologice de reciclare a unor suporturi. Ideea de a folosi drept suprafaţă de expunere şi de creaţie bannerele electorale ne oferă sentimentul stenic al eliberării de ideologie, de propagandă şi de manipularea vizuală numai prin desemn artistic, cel eliberat de ideologie. Semnele Libertăţii, cu inefabila Libertate de Spirit, cu dorinţa de a recupera elemente plastice din filosofia eco, devin şi provocare, şi asumarea unei formule de cercetare a vizualului. Free Art e locul în care tot ce pare mai persuasiv în materie de seducţie a publicului, bannerele electorale, se transformă în lucrări şi opere cu adevărat revelatoare pentru nevoile culturale şi spirituale ale unui spaţiu public.”

Dan Mircea CIPARIU, curator

Otherworlds

Vernisajul expozitiei va fi in data de 14 septembrie, la Centrul Cultural Calderon, ora 18:30. Lucrarile vor fi expuse timp de o luna de zile, asa ca va asteptam sa explorati lumile digitale create de catre cei trei artisti.

Galeria contine ilustratii realiste si concept art, cu teme predominant science fiction si fantasy. Fiecare lucrare descrie o lume deosebita iar printurile la rezolutie mare vor face din vizionarea acestora o experienta imersiva, privitorul putand explora in detaliu o lume noua. Lucrarile sunt realizate folosind tehnici diverse, de la pictura digitala la elemente 3D si fotografice. Rezultatul este unul ce face limita dintre real si imaginar sa fie una neclara, inspirand privitorul sa isi imagineze existenta intr-un univers diferit. Un alt element deosebit al expozitiei va fi mediul de prezentare, care va contine si prezentari multimedia ale lucrarilor pe ecrane LCD, unde vizitatorii vor putea observa atat procesul de creatie cat si felul in care sunt folosite lucrarile in industria de film si televiziune.

Centrul Cultural Calderon, aflat pe strada Jean Louis Calderon, nr 39, este un spatiu deosebit de interesant, intr-o vila renovata din zona veche a Bucurestiului, ceea ce ii da confera un aer aparte. Gazduieste in permanenta o gama larga de evenimente culturale, de la expozitii de arta plastica la intalniri cu teme literare.

Centrul Calderon este si gazda cenaclului de literatura science-fiction si fantasy ProspectArt, din cadrul SRSFF. Cu amabilitatea organizatorilor am discutat despre eventualitatea unei expozitii de arta digitala in acest spatiu, iar initiativa a fost acceptata.

mai multe visit-otherworlds.com