Author: Cosmin Nasui

Rosul avangardei romanesti

La aproape un secol distanta de inceputurile ei, avangarda artistica romaneasca poate fi studiata in contextul mai larg al urmarilor pe care le-a generat in cursul istoriei artelor. Expozitia Culorile Avangardei deschide noi perspective de interpretare a fenomenului artistic al avangardei.  Asa se face ca insesi ideile revolutiilor avangardelor artistice au fost asociate si transformate cu destula usurinta in arta de propaganda comunista. Multe dintre dezideratele manifeste ale avangardei s-au mulat pe ideologia politica de stanga, multi dintre artistii avangardei fiind atrasi in final in tabara comunista.  Poate unul dintre punctele de intalnire ale avangardei cu ideologia de stanga a fost acela de a critica pozitiile oficiale (detinute de burghezie, ce au acutizat luptele de clasa, criticand valorile acesteia). Chiar si numai ideea de revolutie ca mijloc de impunere a noilor valori a fost deopotriva agreata de avangarda si de comunism. Acuzand ororile razboiului, avangarda propunea consolidarea cultului omului nou, identificat mai tarziu in taran si in muncitor de catre comunism. Poate ca nu este doar o intamplare ca spiritul de fronda al steagului rosu arborat la Salonul Refuzatilor a fost asimilat ca steag al partidului comunist, purtand mai departe spiritul de a compune manifeste. Selectia de lucrari din expozitie alcatuieste fundalul pe care si-a facut prezenta estetica realist-socialista dupa anul 1945. Exista mai multe asemanari intre mecanismele de propagare ale avangardei si cele ale realism-socialismului. Erwin Kessler, curatorul...

Read More

Patru fete ale modernitatii: Bitzan, Maitec, Mitroi, Nicodim

In seria expozitiilor dedicate artistilor disparuti in ultimii ani, MNAC a alcatuit o selectie de lucrari, din opera lui Ion Bitzan, Ovidiu Maitec, Florin Mitroi si Ion Nicodim. In mare parte, selectia de lucrari este neexhaustiva, amestecand lucrari din diferite perioade de creatie ale artistilor. Din nefericire, expunerea sufera muzeografic prin neetichetare si nedatare, castigand insa estetic prin grija curatorilor de a o gandi ca pe o instalatie artistica. Aceasta desprindere de contextul istoric este asumata de organizatorii expozitiei ca fiind necesara pentru un nou tip de analiza a acestor opere vitregite de “superstitii istoriografice”. “Inapoi la opere” pare a fi indemnul spre reevaluarea surselor artei noastre contemporane prin intermediul celor patru artisti. Acest demers urmareste, dupa cum spun organizatorii, “sa stimuleze studii monografice aprofundate despre opera acestor artisti, opera insuficient cunoscuta, prea putin promovata” si interpretata cu multe prejudecati. Cele patru nume descriu o etapa a modernitatii postavangardei romanesti cunoscuta ca “mitologii personale”. Chiar si asa incomplete si razlete in expunerea prezenta, lucrarile celor patru reusesc sa recompuna imaginea scenei artistice romanesti a aproape trei decenii: ’70, ’80, ’90. Demersul de intoarcere la lucrari surprinde o imagine de recompunere a atelierului sculptorului Ovidiu Maitec (1925-2007) cu lucrari in diferite stadii de realizare, de la proiecte la asamblaje de ustensile de perforat si cioplit, pana la stadii finale. Se pare ca exista o alchimie a spatiului unui atelier, mai...

Read More

Teapa – Estetica “tepesismului” ero(r)ilor revolutiei

Brandul de tara, atat de disputat, pare a fi altul decat cel fabricat in cabinetele palatelor “fabulospiritului”. Brandul Bucurestiului a scapat ceva mai usor, fiind deja recunoscut ca teapa din Piata Revolutiei. Monumentul, cu titlul intreg Memorialul Renasterii Glorie Eterna Eroilor si Revolutiei Romane din Decembrie 1989, are ca orice opera de talie iconica mai multe denumiri: “gogoasa in teapa”, “scobitoarea cu maslina”, “teapa cu cartof”, “teapa cu un fel de chiftea in varf”, “ofera o maslina intr-un bat”, “maslina-n scobitoare”, “nuca-n teapa”, “nuca in bat”, “gogoasa pe frigaruie”, “fleica-n frigaruie”, “un sambure infipt in piramida”, “creieru’ tras in teapa”, “un creier pe bat”, “scobitoare metafizica”, “trofeul brutarului”, “vector cu coronita”, “monumentul cu penetrare”, “teava si testiculul”. Alexandru Ghildus, autorul Memorialului Renasterii, reuseste sa incalce tabuurile artei monumentale romanesti si sa propuna prin lucrarea sa poate una dintre cele mai pline de semnificatie si pline de interpretari forme ce inventariaza specificul romanesc de dupa revolutia din ‘89. Ghildus este probabil cel mai incendiar si ironist artist roman, fara macar sa-si propuna asta, cu fantezie grotesca, sporita cu absurd exaltat. Lucrarea sa, rodul parcurgerii unui intreg lant birocratic de interventii si pile, fiind exemplul unei infiltrari a artei in structurile puterii. Nu voi face o inventariere exhaustiva a imaginarului artistic ghildusian din arta publica, trofee, medalii si plastica mica romaneasca, intrucat este imposibil: avem de-a face cu un prolific creator...

Read More

Lectia zborului la scoala ingerilor

Din nefericire, lucrari precum cele ale Eugeniei Pop nu pot fi descrise fara a face apel la cateva adjective care pentru multi iubitori de arta si-au pierdut, prin uzura, semnificatia. Gingasia, suavitatea, delicatetea, gratia nu pot fi ocolite decat cu pretul de a pierde cel putin o bucatica de lirism ce iriga din abundenta arta Eugeniei Pop. Poate cea mai delicata lucrare este cea care poarta titlul “scoala ingerilor”. Aceasta este o reprezentare fermecatoare a unui mare cuib, in care puii de ingeri isi exerseaza aripile pentru primul lor zbor. Asemenea unor pui de pasare, mici ingerasi asculta parca sfaturile unui batran arhanghel frematand din aripi bucurosi sa invete lectia zborului. Albul portelanului glazurat, colorat pe alocuri cu albastru de cobalt, da straluciri de viata micilor fiinte. Privite individual, lucrarile Eugeniei Pop par a fi mici prajiturele, facute dintr-un aluat apetisant, ce te indeamna la a le gusta vizual. Eugenia Pop inventeaza personaje fantastice din forme moi de lut, intr-un “univers papilo-gustativ” de tipul celui din povestea cu Hansel si Gretel. De dimensiuni liliputane, lucrarile sale alcatuiesc ansambluri decorative ce isi completeaza unul altuia povestile, pentru a reprezenta o lume cu totul fantastica. “Fiinte interioare”, lut samotat, alcatuiesc o serie, un bestiar dezvoltat de artista prin libertatea dicteului automat al desenului de “semne”. Odata zamislite, aceste semne devin prin modelaj figurine, pe care artista le aranjeaza cu grija, le...

Read More

Viata in clarobscur

Cum arata plictiseala, deprimarea, melancolia, resemnarea, proasta dispozitie, toate in forma ideala? Expozitia artistei Ana Maria Micu, “Ideal Spleen”, abordeaza aceasta tematica neoromantica cu mijloacele picturii hiperrealiste. Elementele combinate ale cocktailului vizual sunt florile de crin, fragmentele de maini si picioare decupate de infasurarea intr-un giulgiu, interioare de incaperile luminate artificial intr-o atmosfera clarobscur. Atmosfera clarobscura este perfect aleasa pentru a sustine discursul vizual despre resemnare. Negrul ineaca reprezentarile, exagerand prin absorbtie prezenta dramatica a luminii. Genul proxim poate fi regasit in hipernaturalismul tenebros caravaggesc. Dar in cazul picturii Anei Maria Micu acesta nu este pus in slujba unei meditatii evlavioase asupra fapturilor diafane ale sacrului si religiei. Tenebrosismul este corelat in “Ideal Spleen” cu partea intunecata a meditatiei autocunoasterii colturilor intunecate ale fiintei. Exista cel putin un aer de alienare, usor morbida dezvoltata in lucrarile expozitiei sale. Tema principala a melancoliei si resemnarii este declinata in trei seturi de imagini a cate patru lucrari fiecare: Room, Still Life, Reflex. Reprezentarile Room 1, 2, 3 si 4 sunt imagini ale unor fragmente de incaperi intr-o perspectiva accelerata, fara linie de orizont, cu o lumina crepusculara. Interioarele decupate de umbre cinematografice, taioase sunt izolate de ordinea timpului, locului si spatiului. Pictate cu parcimonie cromatica, Room 1, 2, 3, 4 pot fi niste interioare mentale golite de pofta de viata si bantuite de tristete si fatalitate. Still Life sunt niste improprii...

Read More

Portrete de artiști – video, audio, foto

20 de minute de celebritate, ascultă

Formare Culturală – traininguri, resurse, networking, consultanță

Box 3 DVD, 3 minute de celebritate, 81 de filme

Archives

Art Map

Trilulilu Download YouTube Download Filme Porno