Pentru o mai bună și mai cuprinzătoare înțelegere aducem într-un singur loc opiniile, scrisorile deschise și răspunsurile publicate în diferite ziare, reviste, bloguri și rețele sociale ale părților implicate în actualul scandal privitor la conducerea Muzeului Național de Artă al României.


4 august 2017
Calin Stegerean

Azi la ora 14 am fost anunțat oficial pe mail că contractul meu de management cu Min. Culturii încetează cu data de azi si că este numit un manager interimar în persoana d-lui Constantinescu, fostul director adjunct, cel cu reclamațiile și scrisorile pline de minciuni. Fără se se precieze de la ce oră, asta după ce de dimineață am semnat acte și am dat diverse dispoziții. Nici acum nu stiu dacă ceea ce am semnat azi este legal. O situație tipică de haos generată de Ministerul Culturii. Nu voi încheia fără să spun că același director adjunct devenit acum manager m-a scos la ora 16.30 din instituție. Nici nu am apucat să-mi iau toate lucrurile…


4 august 2017
Dragos Neamu, Manager Noaptea Muzeelor, Director Executiv Reteaua Nationala a Muzeelor

Atentie mare, pentru cine este consilier la Ministerul Culturii sau pentru cine poate gandi acolo solutii pentru muzee! Lucrul cel mai rau care se poate intampla Muzeului National de Arta al Romaniei ar fi numirea unui manager interimar din randul angajatilor. Calin Stegerean va actiona MC in judecata si va fi un interimat lung. MNAR are acum nevoie de un om capabil din afara muzeului care sa aduca o viziune noua, adaptata tendintelor muzeale moderne, si care sa motiveze si sa-si apropie oamenii din muzeu. Altfel, dincolo de zorii dezastrului, vor fi niste conflicte in spatiul public greu de gestionat.


4 august 2017
Simina BadicaArhiva de Imagine MȚR

Muzeu nu Moșie, etapa MNAR. 
Mă bucur că a apărut o reacție din partea specialiștilor MNAR, mă bucur că au început să apară reacții, în general, în mediul muzeal românesc. Din punctul meu de vedere, scrisoarea este mult prea elegantă și pare să valseze pe lângă probleme grave (,,Precizăm că relaţia noastră cu domnul Stegerean, de-a lungul acestui an de mandat, a fost în general tensionată, marcată de numeroase disensiuni şi dificultăţi de comunicare cu domnia sa.”). Dar e un început curajos. 
Aș vrea tare mult să existe acea dezbatere pe care o propuneau Dragos Neamu și RNMR.


4 august 2017
Calin Stegerean

Stimate domnule Susara, 
Va multumesc foarte mult pentru acest mesaj, l-am copiat print-screen deoarece este dovada ca interviul nu a avut ca obiect perioada iulie-decembrie 2016 asa cum era legal ci anul curent. Va fi argumentul cu care voi castiga procesul impotriva Ministerului Culturii care a orchestrat acest abuz. 
Toate obiectivele anului 2016 au fost atinse.
Cafeneaua, sala Brancusi, pentru care recent s-a încheiat concursul de proiecte sunt obiective pt anul in curs, aflat la jumătate.


3 august 2017
Pavel Susara, critic de artă, membru în comisia de evaluare din partea MCIN a MNAR

Am promis ca o sa revin cu o relatare mai amănuntită privind prestatia lui Calin Stegerean cu prilejul reevaluarii, in urma contestării rezultatelor evaluării inițiale, a primului său an din mandat, de fapt a celor sase luni, fiindcă 2016 nu a fost intreg. Revenirea mea este necesară si in sine, pentru ca poate aduce unele clarificari, dar este cumva si obligatorie in urma hemoragiei de scrisori deschise inainte de a fi lipite, prin care se rezolva si problema Centenarului Unirii, fiindca ele consacră indiscutabil concordia dintre conservatori si neomarxisti, dintre dreapta si stanga, dintre apostolii corectitudinii politice si academicienii canonici. Iată faptele: in calitate de membru al comisiei de reevaluare, am avut la dispozitie atât proiectul de management cat si raportul de activitate ale Dlui Stegerean si , evident, dupa expunerea orală a domniei sale, lungă, prolixa si vag egolatra, i-am pus doua categorii de întrebări, una cu caracter general, care priveste viziunea, filosofia abordării patrimoniului MNAR, dacă ii putem spune asa, si una aplicată la promisiuni/realizări.

In ceea ce priveste prima, am pornit de la observatia ca 90% din proiectele muzeului, si 100% din ceea ce s-a intamplat in cele sase luni, sunt proiecte de arta contemporană care suprapun programul si obiectul legitim de activitate al MNAC, devenind, cumva, o galerie pasivă de expozitii temporare, unele luate de-a gata, si nu un actor care joacă dinamic cu propriul sau patrimoniu. In conditiile in care lipsește o componenta muzeală indispensabilă a fenomenului muzeal romanesc, anume un Muzeu de Artă Modernă, in care sa se regaseasca cea mai bogată secvență din istoria artei noastre, de la avangardele istorice si până astăzi, care cuprinde nume precum Brâncuși, Paciurea, Brauner, Iancu, Maxy, Segal, Phoebus, Leon Alex, Perahim, Cojan, Tipoia, Dobrian, Pallady, Cadere, Doru Bucur, Bitzan, Nadia Grossman Bulighin, Lucia Dem Balacescu, Lae Krasovski, Lia Sasz, Tuculescu, Virgil Preda, Bernea, Paul Neagu, Sigma etc.etc., pana la contemporanii care se înscriu in paradigma modernismului, MNAR, singurul muzeu din București care detine un asemenea patrimoniu, in loc sa facă vizibil modernismul, intra pe acelasi culoar cu MNAC-ul.

Evident ca Dl. Stegerean nu a răspuns nimic articulat, a oferit exemplul expozitiilor din 2016, Arta pentru popor, Peisajul francez si cea privind restaurarea, iar cand i-am amintit ca acele expozitii sunt mostenite, nu fac parte din proiectul propriu, mi-a replicat ca el, Călin Stegerean, este autorul lor de facto, iar fara el aceste expozitii nu ar fi aratat asa. Cand i-am adus aminte ca Arta pentru popor are un curator extrem de competent, care lucreaza la proiectul acesta de ani de zile, pe Monica Enache, el si-a asumat intreaga ,,arhitectura”(sic!) a expozitiei, precizând că în varianta Monica Enache expozitia era nesemnificativă. Prima concluzie desprinsa de aici este o supraevaluare de sine si o depreciere, la limita dispretului, pentru colectivul de specialisti ai Muzeului.

In ceea ce priveste expozitia Pallady – Matisse, un proiect, pe care se plânge ca i l-am desfiintat, lucrurile stau astfel: l-am intrebat la ce se referă legătura dintre cei doi, la relatia umană, la un aspect documentar, corespondenta, potrete reciproce, memorialistică, adică la dimensiunile unei prietenii, ceea ce este real, sau la ideea ca ar exista influente si contaminari, in special pe traseul Matisse – Pallady, ceea ce este o stupiditate, intre opera lor neexistand asemenea influente, acest zvon artistic fiind lansat de catre Zambaccian si preluat, apoi, nerumegat de catre cei care nu ii cunosc direct pe cei doi pictori. Dacă e vorba de influente si de continuităti stilistice, cu adevarat interesante, de ce nu s-a proiectat o expozitie Edmond Aman -Jean – Gustave Moreau – Theodor Pallady, unde se poate urmari o continuitate simbolista putin cunoscuta in opera lui Pallady? Din aceasta discutie Dl. Stegerean a inteles ca i-am desfiintat expozitia, atat!

L-am mai intrebat, apoi, avand in vedere ca in 2016 s-au implinit 150 de ani de la înscăunarea lui Carol I, dacă nu a luat in calcul organizarea unei expoziții cu nucleul colectiei regale, pe care lumea nu o stie in datele ei concrete, măcar si pentru faptul ca ea este fundamentul MNAR însusi. Raspunsul a fost ca nu s-a gândit.

Acum, intrebarile concrete: s-au refacut depozitele? Nu! S-a deschis libraria MNAR? Nu! S-a deschis cafeneaua muzeului? Nu! Este vizitabila Cumințenia pământului, fiindca s-a creat o intreaga isterie publică in ceea ce priveste spatiul ei de expunere? Nu! Este deschisa sala Brâncusi, se pot vizita lucrarile care se gasesc încă în patrimoniul Muzeului? Nu! Pentru posturile care au ramas vacante prin demisia, suspecta, a unor specialisti ai muzeului s-au organizat concursuri pentru noi angajari? Nu! Există explicatii aprofundate in fiecare sală din expozitia permanenta pentru familiarizarea publicului cu continutul salii, dincolo de etichetele cu autorii si titlurile lucrărilor? Nu! Exista cate un monitor in fiecare sală pe care sa deruleze imagini sau secvente de film documentare, pentru completarea informatiei directe? Nu! Avand in vedere ca MNAR a pierdut peste o mie de lucrari, dupa aprecierea mea, prin retrocedari de colectii confiscate, s-a facut vreo achiziție? Nu! Si-a exercitat Muzeul, in vreun caz, dreptul de preemptiune in legatura cu vreo lucrare de pe piata de arta? Nu! Si lista discutiei ar putea continua… In aceste conditii, nota 6,10, pe care m-am straduit sa i-o acord, a fost un gest de generozitate. Prezentarea generala a Dlui Stegerean a fost una extrem de superficiala, dovedind faptul ca nu cunoaste patrimoniul Muzeului, ca nu isi pretuieste colectivul, ca reduce totul la sine cu o superbie care poate crea suspiciuni. Cam astea ar fi faptele, dacă cineva are curiozitati suplimentare, sa solicite inregistrarea discutiilor.

P. S. Poate va întrebati de ce au sărit în sus mai toti actorii pietei de arta, in special cei din zona artei contemporane? Simplu, se încearcă transformarea muzeului intr-o institutie de acreditare, orice expozitie găzduită de MNAR creeaza artistilor contemporani vizibilitate maxima, atât pe piata interna cat si pe cea internationala. Cum MNAC este extrem de selectiv si, din aceasta pricina mai greu accesibil, transformarea MNAR in galerie de artă contemporană este proiectul optim pentru constructia unor cv-uri de varf. Iar colectionarii sunt extrem de sensibili la acest tip de acreditare.


2 august 2017
Răspunsul specialiştilor de la MNAR: „Precizăm că nimeni din MNAR nu a semnat petiţia on-line la care domnul Stegerean face referire“

„Urmare a scrisorii deschise publicată luni 31 iulie de domnul Călin Stegerean, director general al Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), considerăm că se impun unele precizări din partea corpului de specialişti din cadrul instituţiei conduse de domnia sa“, răspund specialişti ai MNAR într-o scrisoare deschisă. Luni, 31 iulie, directorul general al MMAR, Călin Stegerean, a publicat pe blogurile Adevărul, o scrisoare deschisă.

Vă redăm scrisoarea deschisă adresată lui Lucian Romaşcanu, ministru al Culturii şi Identităţii Naţionale.  

Stimate Domnule Ministru, Urmare a scrisorii deschise publicată luni 31 iulie de domnul Călin Stegerean, director general al Muzeului Naţional de Artă al României, considerăm că se impun unele precizări din partea corpului de specialişti din cadrul instituţiei conduse de domnia sa. 

În primul rând, precizăm că nimeni din MNAR nu a semnat petiţia on-line la care domnul Stegerean face referire.  Privitor la cele trei expoziţii cu lucrări din patrimoniul MNAR menţionate (Peisaje franceze…, Anatomia restaurării, Artă pentru popor?) precizăm că acestea figurau în planul expoziţional minimal pentru anul 2016, încă din decembrie 2015, cu mult înainte ca domnul Stegerean să candideze pentru funcţia ocupată actualmente. Spre verificare, propunerile celor trei expoziţii au fost făcute în şedinţa Consiliului Ştiinţific ţinută în 3 decembrie 2015, aşa cum rezultă din Procesul-Verbal al şedinţei respective. Cele trei expoziţii au fost concepute, elaborate şi duse la bun sfârşit independent de planul de management al domnului Stegerean. În plus, afirmaţia că ele au fost realizate „exclusiv cu lucrări din depozitele acestui muzeu” indică precaritatea implicării sale în aceste demersuri profesionale de amploare (expoziţia Artă pentru popor? a inclus substanţiale împrumuturi de la alte muzee din ţară).   

Domnul Călin Stegerean omite să menţioneze faptul că noul site al MNAR („pentru care am fost, surprinzător, felicitat la evaluare”), a fost refăcut şi accesibilizat în cadrul proiectului ARTmobile finanţat de Fundaţia Orange (contract C130 din 17.04.2014), înglobând la data lansării sale (octombrie 2016) o muncă de peste doi ani. 

Referitor la paragraful „Prin concluzia comisiei respective avem de a face cu o poziţionare antagonică în relaţie cu specialiştii MNAR care au aprobat în Consiliul Ştiinţific şi în Consiliul de Administraţie programul expoziţional al muzeului.” precizăm că specialiştii MNAR nu se află într-o poziţie antagonică cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale ci, dimpotrivă, într-o poziţie perfect concordantă. În plus, precizăm că relaţia noastră cu domnul Stegerean, de-a lungul acestui an de mandat, a fost în general tensionată, marcată de numeroase disensiuni şi dificultăţi de comunicare cu domnia sa. De asemenea, în cadrul şedinţelor Consiliului Ştiinţific şi ale celui de Administraţie, membrii acestora s-au opus constant intenţiei domnului Stegerean de a contrabalansa profilul MNAR către cel de expunere preponderent de artă contemporană, în defavoarea valorificării patrimoniului propriu şi în contradicţie cu obiectivele şi activităţile stipulate în ROF, art. 4 (d, I) şi art. 6 (d).

În afara semnatarilor de mai jos, listă rămâne deschisă tuturor celor care consideră că poziţionarea lor este cea corectă.  

Octav Boicescu, director adjunct ştiinţific, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR  Liviu Constantinescu, director adjunct tehnic, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR  Cosmin Ungureanu, şef interimar al Biroului de Artă Europeană şi Arte Decorative în aprilie 2016-aprilie 2017, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR în acest interval Mircea Dunca, şef Birou Artă Orientală, Publicaţii, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR  Emanuela Cernea, şef Birou Artă Veche Românească, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR  Monica Enache, şef Birou Artă Românească Modernă, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR  Liliana Chiriac, şef secţia Muzeul Colecţiilor de Artă, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR  Elena Olariu, şef secţie Arte Grafice, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR  Ana-Maria Ungurianu, şef secţie Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR  Elena Dobre, Biroului de Artă Europeană şi Arte Decorative  Iulia Damian, muzeograf Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale Radu Bercea, muzeograf, Birou Artă Orientală, Publicaţii Lucreţia Pătrăşcanu, conservator, Birou Artă Veche Românească Carmen Tănăsoiu, conservator, Birou Artă Veche Românească Puia Oprea, conservator, Birou Artă Veche Românească Manu Popa, conservator, Birou Artă Veche Românească Ilinca Damian, conservator, Muzeul Colecţiilor de Artă Valentina Iancu, conservator, Birou Artă Românească Modernă  Costina Anghel, conservator, Birou Artă Românească Modernă  Alina Petrescu, conservator, Birou Artă Românească Modernă  Marina Vazaca, redactor, Birou Artă Orientală, Publicaţii Oana Solomon, restaurator, şef Laborator Restaurare Ceramică Vifor Pocloş, restaurator Laborator Restaurare Ceramic Daniel Ivanciu, preşedinte Sindicar ProArt Codruţa Cruceanu, consultant, Secţia Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale”.  

La rândul său, Călin Stegerean a replicat la acest răspuns, printr-un nou comunicat de presă remis, marţi seară, de Muzeul Naţional de Artă. ˜În legătură cu scrisoarea publicată în presă de dl. Liviu Constantinescu şi dl. Octav Boicescu, directori adjuncţi, în data de 20 iunie 2017, comunicăm următoarele: La solicitarea conducerii Muzeului Naţional de Artă al României cei doi directori adjuncţi nu au putut proba cu documente afirmaţiile făcute în presă referitoare la expoziţiile din programul anului 2016 şi la participarea muzeului cu lucrările Getei Brătescu la Bienala de la Veneţia. În fapt nici una din expoziţiile deschise în anul 2016 nu a fost inclusă în programul minimal al anului 2015, aşa cum au afirmat cei doi directori. De asemenea, participarea cu lucrări ale Muzeului Naţional de Artă al României la Bienala de la Veneţia s-a făcut în baza unui parteneriat cu Asociaţia Salonul de Proiecte care a inclus şi participarea la concursul organizat de Ministerul Culturii şi prezentarea expoziţiei Geta Brătescu la Muzeul Naţional de Artă al României în cursul anului 2018. În consecinţă nu a fost vorba de un simplu împrumut aşa cum au afirmat cei doi directori adjuncţi. În baza afirmaţiilor false transmise public de către cei doi directori adjuncţi se va proceda la cercetarea lor disciplinară.


1 August 2017
Susținere pentru Călin Stegerean, delimitări din interiorul MNAR

După o evaluare făcută în luna iunie, în care a obținut calificativul „nesatisfăcător“, directorul Muzeului Național de Artă al României, Călin Stegerean, a făcut contestație. Ministerul Culturii a făcut o nouă comisie de evaluare: rezultatul obținut a fost, din nou, „nesatisfăcător“. Între timp, s-a dat publicității o petiție de susținere pentru Călin Stegerean. Ca o chestiune de ultimă oră, o scrisoare semnată de patru personalități, primită la redacție marți, 1 august, atrage atenția asupra situației de la MNAR. Publicăm, în această pagină, textul „Întoarcerea strigoiului“, fragmente din Petiția de susținere și scrisoarea directorului general MNAR, în care prezintă modul în care s-a făcut noua evaluare decisă de Ministerul Culturii.

Întoarcerea strigoiului

Asistăm de peste o lună la un spectacol lamentabil: evaluarea de către Ministerul Culturii a activității Muzeului Național de Artă al României. În mod straniu, deși se numește evaluare anuală, în cazul de față intră în discuție doar ultimele șase luni ale anului trecut. Ne întrebăm totuși dacă a meritat deranjul. Pentru că evaluarea de care aminteam a avut de la început caracterul unui mare deranj.

A deranjat un proces de construcție în curs la muzeul care se afla de cîțiva ani buni într-o letargie pernicioasă. A deranjat angajamentele Muzeului Național în relație cu Muzeul Luvru și Centrul Pompidou, ai căror reprezentanți au fost recent la București pentru perfectarea colaborărilor inițiate de directorul Călin Stegerean. A deranjat implicarea muzeului cu proiectele propuse de același director în cadrul sezonului România-Franța: o expoziție Brauner cum n-a mai fost încă în România, o alta despre arta franceză a secolului al XVIII-lea și o expoziție Matisse-Pallady, despre o prietenie legendară consemnată în istoria artei românești. A deranjat pregătirile pentru două expoziții ale MNAR la Chișinău și Roma și pentru un simpozion internațional în toamna acestui an. A deranjat chiar Ministerul Culturii, care a fost nevoit să admită că a organizat nelegal prima evaluare a activității directorului Călin Stegerean.

Am crezut atunci că a fost un accident. Dar iată că, după o lună, avem confirmarea că accidentul e, de fapt, obstinația de a nu aprecia rezultatele palpabile obținute doar într-o jumătate de an. O a doua evaluare se pare că are același deznodămînt: notarea lui Stegerean în așa fel încît mandatul său să înceteze. Cu cîteva sutimi sub nota de trecere.

Dintr-o scrisoare care ne este adresată nouă, celor care am semnat o petiție de susținere a noului curs urmat de Muzeul Național de Artă al României, am aflat de modul în care a decurs aceasta. De faptul că arta contemporană a devenit un cap de acuzare și că unele dintre cele mai apreciate expoziții ale ultimilor ani, Noul Romantism Negru și Ion Grigorescu, au fost considerate de comisia ministerului incompatibile cu condiția unui muzeu național. De faptul că expozițiile pentru care se lucrează cu parteneri francezi au fost desființate de aceeași comisie.

Am văzut că marile muzee ale lumii, cum este Luvrul sau Kunsthistorisches din Viena, nu ezită să își asocieze arta contemporană în programele lor. La București, se pare, ca în filmul Nosferatu proiectat în curtea MNAR sîmbăta trecută, ideea că la Muzeul Național poate fi expusă doar opera artiștilor morți s-a întors ca un strigoi, deși o credeam îngropată de mult.

De aceea, dacă aceasta e problema programului realizat de Călin Stegerean, atunci el merita felicitat de comisia respectivă pentru consecvența cu care a și-a îndeplinit proiectul despre care am vorbit în curtea MNAR exact acum un an, cînd ne-a întrebat ce vrem să fie MNAR. Evaluarea sa ar fi trebuit să includă și evaluarea consecințelor blocării proiectelor pe care muzeul le dezvoltă acum, în cazul întreruperii mandatului său. Sau este acesta un serviciu în favoarea culturii și a comunității?

Sorin ALEXANDRESCU, Andrei PLEȘU, acad. Marius PORUMB, Erwin KESSLER

 

Susținem Muzeul Național de Artă al României

În atenția domnului ministru Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii și al Identității Naționale

Domnule Ministru,

[…] Muzeul Național de Artă al României este, prin poziția și prin menirea sa, „nava amiral“ a muzeelor din București și din țară. Beneficiază de cea mai mare vizibilitate și, prin urmare, de cea mai mare responsabilitate. El are obligația de a răspunde prompt, eficient, convingător și reprezentativ oricărui tip de așteptări, de pretenții justificate sau de întrebări dinspre public.

Un muzeu de o asemenea anvergură și importanță nu poate fi nici marginalizat, nici retras în sine. Și nici noi nu ne permitem să avem un Muzeu Național de Artă care să aibă un discurs prea discret, exclusivist. Vrem un muzeu care să conserve, să gestioneze, să garanteze, dar vrem și un muzeu care să expună, să invite, să explice, să dezbată. Să educe! Avem nevoie de un Muzeu Național de Artă al României viu, dinamic, puternic, un muzeu care să se manifeste cît mai repede și mai convingător ca un „pivot“ care să lege Bucureștiul de „echipa“ europeană, atît de selectă, a muzeelor de profil. Și invers, să prezinte Bucureștiul în fața celorlalte centre culturale. Avem nevoie de acest lucru!

În ceea ce ne privește, putem spune că de anul trecut am resimțit public o dinamică diferită a Muzeului. O abordare diferită. O politică a ușilor deschise care a făcut nu doar ca publicul să intre în Muzeu mai mult și mai des decât înainte, dar și ca Muzeul să intre mai hotărît în spațiul public. Iar spațiul public înseamnă atît vizitatorul de pe stradă, cît și instituțiile partenere, fie ele publice sau private, ori ONG-uri; înseamnă atît evenimente (expoziții, conferințe, vernisaje, proiecții, performance, lansări de carte etc.) în sediile gestionate, cît și ieșirea și prezența Muzeului la evenimente de interes, din București, din țară sau din străinătate.
Credem că azi Muzeul Național de Artă al României trebuie și poate să iasă dintre propriile ziduri, să nu se mai rezume la ele. Este timpul ca Muzeul Național de Artă al României să fie un muzeu al acestui secol, un muzeu în care tehnologia, infrastructura comunicării și a expunerii, discursul și propunerile să beneficieze de un limbaj familiar noilor generații. Un muzeu care să ne vorbească cu toată autoritatea istoriei pe care o poartă, dar care să nu fie marcată de anacronism. Muzeul Național de Artă al României trebuie să se audă așa cum îi este menirea: drept o voce prezentă și autorizată – mai degrabă decît autoritară –, care să fie repede și lesne auzită de un public cît mai larg. O voce care problematizează.

Dar obligațiile și responsabilitățile nu pot fi asumate și îndeplinite decît în condiții de normalitate, de stabilitate. Capitalul uman este un patrimoniu important într-un muzeu. Și managementul înseamnă, domnule Ministru, tot capital uman. Actualmente, managerul general al Muzeului Național de Artă al României este domnul Călin Stegerean. Aflat în funcție din iulie 2016, domnia sa a propus o strategie, a trasat o direcție și a „deschis“ Muzeul. Este opinia și experiența noastră cu MNAR. Ne-o asumăm explicit. Din iulie 2016, cînd a existat acea întîlnire în curtea Muzeului Național de Artă al României cu reprezentanți ai societății civile și ai unor instituții culturale, întîlnire în care s-a pus întrebarea fundamentală, „Ce vrem să fie MNAR?“, putem spune că Muzeul a început să lucreze la răspuns. Sau la răspunsuri.
Și, domnule Ministru, acest lucru s-a văzut. Se vede și astăzi, în rapoartele de activitate, publicate chiar pe site-ul Ministerului pe care-l conduceți. Căci nu poți da răspunsuri valabile fără a pune întrebarea corectă. De la acea întrebare pornind, Muzeul a intrat într-o nouă etapă. Cea în care MNAR nu se mai întreabă pe sine ce dorește să fie (așa cum a făcut-o – în mod necesar și inevitabil – în ultimele decenii), ci ne întreabă pe noi toți. Este întrebarea fundamentală.

Observăm, însă, că-n perioada scurtă a mandatului actualului manager general, stabilitatea nu a fost garantată așa cum s-ar fi cuvenit și așa cum considerăm că ar fi fost normal. Vedem comisii care, deși necesare și justificate legal, nu au avut componențe care să respecte întru totul cerințele legii, dar care notează activitatea noului management cu o severitate care ne-a surprins și, pe de altă parte, ne-a nedumerit. Vedem cum alte comisii anulează concluziile comisiilor anterioare. Domnule Ministru, cu toată deschiderea o spunem: nu este timp pentru astfel de lucruri.

Muzeul Național de Artă al României nu are timp de astfel de incoerențe, de incertitudini și de blocaje impuse din afara lui. Noi nu (mai) avem timp de astfel de lucruri. Și – o spunem cu tot respectul cuvenit – nici dumneavoastră nu aveți timp. Vă invităm, așadar, să ne fiți alături în susținerea Muzeului Național de Artă al României, cel mai important muzeu al țării, aflat în subordinea dumneavoastră. Vă invităm să ne fiți alături în a-i fi susținători morali și critici onești. Intransigenți, dar corecți. Îngăduitori, dar nu indiferenți.

Domnule Ministru, vă adresăm această scrisoare deschisă pentru că e cel mai sincer și mai corect mod de a vă transmite că dorim stabilitate și continuitate în cazul Muzeului Național de Artă al României. Vă scriem pentru a vă spune că noi vedem în programele și-n activitatea Muzeului din ultimul an un discurs nou, fundamentat pe o întrebare deschisă – extrem de importantă. Vă scriem pentru a vă semnala că, din punctul nostru de vedere, Muzeul Național de Artă al României a intrat de anul trecut într-un alt segment de timp al propriei istorii. Și credem că pe acest drum el trebuie să fie susținut.

Noi îl susținem. Vă invităm public, prin prezenta scrisoare, să ne fiți alături.

Petiția poate fi accesată și semnată aici: https://www.petitieonline.com/susinem_muzeul_naional_de_art_al_romaniei.

Printre semnatari: Ruxandra Cesereanu, Iulia Popovici, Roxana Gamarț, Marga Cârneci, Christian Paraschiv, George Banu, H.-R. Patapievici, Carmen Mușat, Vladimir Bulat, Alina Nelega, Dragoș Buhagiar, Augustin Ioan, Horea Paștina, Sorin Alexandrescu, Andrei Pleșu, Victor Neumann.

Scrisoare deschisă adresată celor care au semnat petiţia de susţinere a Muzeului Naţional de Artă al României

Dragi prieteni,

Mă adresez cu această formulă deoarece împărtăşesc cu totul ideile transmise de dumneavoastră în petiţia adresată ministrului Culturii din România. Aprecierea pe care aţi dat-o activităţii MNAR şi mie personal mă onorează şi vă mulţumesc foarte mult. Săptămîna trecută, însă, o nouă comisie a Ministerului Culturii a evaluat activitatea MNAR în perioada iulie-decembrie 2016. Din comisie au făcut parte un militar, un teolog şi un critic de artă: dl Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii, dl Ştefan Anghel, directorul Muzeului Astra din Sibiu şi dl Pavel Şuşară. Concluzia lor a fost că MNAR se află pe o direcţie care nu este conformă cu statutul său de muzeu naţional.

Trei mari expoziţii, Peisaje franceze…, Artă pentru popor şi Anatomia restaurării, deschise în cele şase luni supuse evaluării, realizate exclusiv cu lucrări din depozitele acestui muzeu, au determinat concluzia că patrimoniul propriu este insuficient valorificat. Multiple noi mijloace de promovare activate de la preluarea mandatului, precum un nou site (pentru care am fost, surprinzător, felicitat la evaluare), un newsletter săptămînal şi o pagină de Facebook activă, emisiuni radio-TV şi articole în presă care situează muzeul pe locul întîi în totalul referirilor din mediile analizate au generat concluzia unei deficienţe majore de promovare a instituţiei. O bună parte din desfăşurarea interviului pentru această evaluare, care a îmbrăcat forma unui violent rechizitoriu, a fost dedicată combaterii unor expoziţii deschise anul acesta, deşi nu făceau parte din perioada evaluată. Noul Romantism Negru, realizată în colaborare cu prestigioasele Kunstlerhaus Bethanien Berlin şi Institutul Goethe, şi Ion Grigorescu. Opera pictată: 1965-2017 au fost considerate ca neconforme cu statutul acestui muzeu prin faptul că prezintă artă contemporană. În această logică, prezenţa MNAR la Bienala de la Veneţia cu 50 de lucrări ale Getei Brătescu ar fi în defavoarea muzeului. Argumentul meu că miile de lucrări de artă contemporană pe care MNAR le deţine îl califică şi pentru expoziţii de acest tip nu a fost luat în considerare.

Multe dintre aprecierile negative au vizat alte expoziţii propuse în proiectul de management, deşi acestea nu făceau obiectul evaluării. Spre exemplu, expoziţia Matisse-Pallady a fost desfiinţată ca proiect de dl Pavel Şuşară, deşi aceasta este cuprinsă deja în programul Sezonului Franţa-România, urmînd să fie deschisă la Centrul Pompidou din Paris. Expoziţii care vor fi realizate cu lucrări din patrimoniul MNAR ca Victor Brauner: între oniric şi ocult, inclusă şi ea în expoziţiile ce vor fi organizate în cadrul Sezonului Franţa-România, Artişti români în Marele Război, care se va deschide în 10 august cu o scenografie spectaculoasă, Arta trece Carpaţii, dedicată Centenarului Unirii, precum şi expoziţiile care anul acesta vor fi organizate de MNAR la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei de la Chişinău – Ştefan Luchian şi la Muzeul Vittoriano din Roma – Artişti români în Marele Război nu au reprezentat argumentul unui interes pentru propriul patrimoniu. Aceste ultime două expoziţii sînt, de altfel, singurele expoziţii de artă pe care un muzeu din România le organizează în străinătate anul acesta.

Consider, de aceea, că poziţia exprimată de comisia de evaluare este neprincipială, neprofesionistă şi face un deserviciu major culturii din România. Grav mi se pare faptul că aceste aprecieri reprezintă în situaţia dată vocea Ministerului Culturii, mai ales că unul dintre membrii comisiei este secretar de stat al acestui minister. Ministerul Culturii apreciază, prin urmare, că arta contemporană nu are ce căuta la Muzeul Naţional de Artă al României. Că expoziţii precum cele care s-au deschis din septembrie 2016 pînă acum nu sînt compatibile cu statutul de muzeu naţional. Că acele aspecte dinamice pe care dumneavoastră le-aţi sesizat ca benefice pentru MNAR devin negative în aprecierea Ministerului Culturii.

Deschiderea către societate, către arta contemporană, care o dobîndit prin prestigiu un statut clasicizat, apreciate de Ministerul Culturii pînă în decembrie 2016, sînt acum indezirabile. Nu cred că poziţia exprimată de comisia respectivă concordă cu poziţia ministrului Culturii, dl Lucian Romaşcanu, judecînd după declaraţiile sale în sprijinul artei contemporane, pe care le-a făcut de la preluarea mandatului. Cazul evaluării activităţii MNAR a determinat, după cum s-a văzut, revelarea unor aspecte care ţin de poziţia actuală a Ministerului Culturii. Ceea ce trebuie reţinut este faptul că aceasta este una antagonică celei exprimate de dumneavoastră în sprijinul MNAR. Prin concluzia comisiei respective avem de-a face cu o poziţionare antagonică în relaţie cu specialiştii MNAR, care au aprobat în Consiliul Ştiinţific şi în Consiliul de Administraţie programul expoziţional al muzeului.

Prin urmare, răspunzînd sprijinului exprimat de dumneavoastră, vă mulţumesc încă o dată şi vă asigur că sînt hotărît să fac tot ceea ce va fi necesar pentru apărarea legitimităţii mandatului meu şi a programului cultural conţinut de acesta, care se bucură de aprecierea dumneavoastră.

Călin STEGEREAN, Director general al Muzeului Naţional de Artă al României 

 

Scrisoare deschisă Domnului Lucian Romașcanu, Ministru al Culturii și Identității Naționale

Precizări la scrisoarea deschisă adresată de Călin Stegerean în 31 iulie 2017

Stimate Domnule Ministru,

Urmare a scrisorii deschise publicată luni 31 iulie de domnul Călin Stegerean, director general al Muzeului Național de Artă al României, considerăm că se impun unele precizări din partea corpului de specialiști din cadrul instituției conduse de domnia sa.

În primul rând, precizăm că nimeni din MNAR nu a semnat petiția on-line la care domnul Stegerean face referire.

Privitor la cele trei expoziții cu lucrări din patrimoniul MNAR menționate (Peisaje franceze…, Anatomia restaurării, Artă pentru popor?) precizăm că acestea figurau în planul expozițional minimal pentru anul 2016, încă din decembrie 2015, cu mult înainte ca domnul Stegerean să candideze pentru funcția ocupată actualmente. Spre verificare, propunerile celor trei expoziții au fost făcute în ședința Consiliului științific ținută în 3 decembrie 2015, așa cum rezultă din Procesul-Verbal al ședinței respective. Cele trei expoziții au fost concepute, elaborate și duse la bun sfârșit independent de planul de management al domnului Stegerean. În plus, afirmația că ele au fost realizate ‘exclusiv cu lucrări din depozitele acestui muzeu’ indică precaritatea implicării sale în aceste demersuri profesionale de amploare (expoziția Artă pentru popor? a inclus substanțiale împrumuturi de la alte muzee din țară).

Domnul Călin Stegerean omite să menționeze faptul că noul site al MNAR (‘pentru care am fost, surprinzător, felicitat la evaluare’), a fost refăcut și accesibilizat în cadrul proiectului ARTmobile finanțat de Fundația Orange (contract C130 din 17.04.2014), înglobând la data lansării sale (octombrie 2016) o muncă de peste doi ani.

Referitor la paragraful ‘Prin concluzia comisiei respective avem de a face cu o poziționare antagonică în relație cu specialiștii MNAR care au aprobat în Consiliul Științific și în Consiliul de Administrație programul expozițional al muzeului.’ precizăm că specialiștii MNAR nu se află într-o poziție antagonică cu Ministerul Culturii și Identității Naționale ci, dimpotrivă, într-o poziție perfect concordantă. În plus, precizăm că relația noastră cu domnul Stegerean, de-a lungul acestui an de mandat, a fost în general tensionată, marcată de numeroase disensiuni și dificultăți de comunicare cu domnia sa.

De asemenea, în cadrul ședințelor Consiliului științific și ale celui de Administrație, membrii acestora s-au opus constant intenției domnului Stegerean de a contrabalansa profilul MNAR către cel de expunere preponderent de artă contemporană, în defavoarea valorificării patrimoniului propriu și în contradicție cu obiectivele și activitățile stipulate în ROF, art. 4 (d, I) și art. 6 (d).

În afara semnatarilor de mai jos, listă rămâne deschisă tuturor celor care consideră că poziționarea lor este cea corectă.

Octav Boicescu, director adjunct științific, membru al Consiliul Științific și de Administrație ale MNAR

Liviu Constantinescu, director adjunct tehnic, membru al Consiliul Științific și de Administrație ale MNAR

Cosmin Ungureanu, șef interimar al Biroului de Artă Europeană și Arte Decorative în aprilie 2016-aprilie 2017, membru al Consiliul Științific și de Administrație ale MNAR în acest interval

Mircea Dunca, șef Birou Artă Orientală, Publicații, membru al Consiliul Științific și de Administrație ale MNAR

Emanuela Cernea, șef Birou Artă Veche Românească, membru al Consiliul Științific și de Administrație ale MNAR

Monica Enache, șef Birou Artă Românească Modernă, membru al Consiliul Științific și de Administrație ale MNAR

Liliana Chiriac, șef secția Muzeul Colecțiilor de Artă, membru al Consiliul Științific și de Administrație ale MNAR

Elena Olariu, șef secție Arte Grafice, membru al Consiliul Științific și de Administrație ale MNAR

Ana-Maria Ungurianu, șef secție Educație, Comunicare, Proiecte Culturale, membru al Consiliul Științific și de Administrație ale MNAR

Elena Dobre, Biroului de Artă Europeană și Arte Decorative

Iulia Damian, muzeograf Educație, Comunicare, Proiecte Culturale

Radu Bercea, muzeograf, Birou Artă Orientală, Publicații

Lucreția Pătrășcanu, conservator, Birou Artă Veche Românească

Carmen Tănăsoiu, conservator, Birou Artă Veche Românească

Puia Oprea, conservator, Birou Artă Veche Românească

Manu Popa, conservator, Birou Artă Veche Românească

Ilinca Damian, conservator, Muzeul Colecțiilor de Artă

Valentina Iancu, conservator, Birou Artă Românească Modernă

Costina Anghel, conservator, Birou Artă Românească Modernă

Alina Petrescu, conservator, Birou Artă Românească Modernă

Marina Vazaca, redactor, Birou Artă Orientală, Publicații

Oana Solomon, restaurator, șef Laborator Restaurare Ceramică

Vifor Pocloș, restaurator Laborator Restaurare Ceramic

Daniel Ivanciu, președinte Sindicar ProArt

Codruța Cruceanu, consultant, Secția Educație, Comunicare, Proiecte Culturale

Nota redacției: această scrisoare ne-a parvenit după închiderea ediției print, dar o adaugăm în acest grupaj, ca un punct de vedere din interiorul MNAR. 


31 iulie 2017
Scrisoare deschisă adresată celor care au semnat petiţia de susţinere a Muzeului Naţional de Artă al României

Dragi prieteni, mă adresez cu această formulă deoarece împărtăşesc cu totul ideile transmise de dumneavoastră în petiţia adresată ministrului culturii din România. Aprecierea pe care aţi dat-o activităţii MNAR şi mie personal mă onorează şi vă mulţumesc foarte mult.

Săptămâna trecută, însă, o nouă comisie a Ministerului Culturii a evaluat activitatea MNAR în perioada iulie-decembrie 2016. Din comisie au făcut parte un militar, un teolog şi un critic de artă: dl. Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii, dl. Ştefan Anghel, directorul Muzeului Astra Sibiu şi dl. Pavel Şuşară. Concluzia lor a fost că MNAR se află pe o direcţie care nu este conformă cu statutul său de muzeu naţional. Trei mari expoziţii Peisaje franceze…, Artă pentru popor şi Anatomia restaurării deschise în cele şase luni supuse evaluării, realizate exclusiv cu lucrări din depozitele acestui muzeu, au determinat concluzia că patrimoniul propriu este insuficient valorificat. Multiple noi mijloace de promovare activate de la preluarea mandatului, precum un nou site (pentru care am fost, surprinzător, felicitat la evaluare), un newsletter săptămânal şi o pagină de Facebook activă, emisiuni radio-tv şi articole în presă care situează muzeul pe locul întâi în totalul referirilor din mediile analizate, au generat concluzia unei deficienţe majore de promovare a instituţiei.

O bună parte din desfăşurarea interviului pentru această evaluare, care a îmbrăcat forma unui violent rechizitoriu, a fost dedicată combaterii unor expoziţii deschise anul acesta, deşi nu făceau parte din perioada evaluată. Noul Romantism Negru realizată în colaborare cu prestigioasele Kunstlerhaus Bethanien Berlin şi Institutul Goethe şi Ion Grigorescu. Opera pictată: 1965-2017 au fost considerate ca neconforme cu statutul acestui muzeu prin faptul că prezintă artă contemporană. În această logică, prezenţa MNAR la Bienala de la Veneţia cu 50 de lucrări ale Getei Brătescu, ar fi în defavoarea muzeului. Argumentul meu că miile de lucrări de artă contemporană pe care MNAR le deţine îl califică şi pentru expoziţii de acest tip nu a fost luat în considerare. Multe din aprecierile negative au vizat alte expoziţii propuse în proiectul de management deşi acestea nu făceau obiectul evaluării. Spre exemplu, expoziţia Matisse-Pallady, a fost desfiinţată ca proiect de dl. Pavel Şuşară, deşi aceasta este cuprinsă deja în programul Sezonului Franţa-România, urmând să fie deschisă la Centrul Pompidou din Paris.

Expoziţii care vor fi realizate cu lucrări din patrimoniul MNAR ca Victor Brauner: între oniric şi ocult, inclusă şi ea în expoziţiile ce vor fi organizate în cadrul Sezonului Franţa-România, Artişti români în Marele Război, care se va deschide în 10 august cu o scenografie spectaculoasă, Arta trece Carpaţii, dedicată Centenarului Unirii, precum şi expoziţiile care anul acesta vor fi organizate de MNAR la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei de la Chişinău – Ştefan Luchian şi cea la Muzeul Vittoriano din Roma – Artişti români în Marele Război nu au reprezentat argumentul unui interes pentru propriul patrimoniu. Aceste ultime două expoziţii sunt, de altfel, singurele expoziţii de artă pe care un muzeu din România le organizează în străinătate anul acesta. Consider, de aceea, că poziţia exprimată de comisia de evaluare este neprincipială, neprofesionistă şi face un deserviciu major culturii din România. Grav mi se pare faptul că aceste aprecieri reprezintă în situaţia dată vocea Ministerului Culturii, mai ales că unul dintre membrii comisiei este secretar de stat al acestui minister. Ministerul Culturii apreciază, prin urmare, că arta contemporană nu are ce căuta la Muzeul Naţional de Artă al României. Că expoziţii precum cele care s-au deschis din septembrie 2016 până acum nu sunt compatibile cu statutul de muzeu naţional. Că acele aspecte dinamice pe care dumneavoastră le-aţi sesizat ca benefice pentru MNAR devin negative în aprecierea Ministerului Culturii. Deschiderea către societate, către arta contemporană care o dobândit prin prestigiu un statut clasicizat, apreciate de Ministerul Culturii până în decembrie 2016, sunt acum indezirabile. Nu cred că poziţia exprimată de comisia respectivă concordă cu poziţia ministrului Culturii, dl. Lucian Romaşcanu, judecând după declaraţiile sale în sprijinul artei contemporane pe care le-a făcut de la preluarea mandatului. C

azul evaluării activităţii MNAR a determinat, după cum s-a văzut, revelarea unor aspecte care ţin de poziţia actuală a Ministerului Culturii. Ceea ce trebuie reţinut este faptul că aceasta este una antagonică celei exprimate de dumneavoastră în sprijinul MNAR. Prin concluzia comisiei respective avem de a face cu o poziţionare antagonică în relaţie cu specialiştii MNAR care au aprobat în Consiliul Ştiinţific şi în Consiliul de Administraţie programul expoziţional al muzeului.

Prin urmare, răspunzând sprijinului exprimat de dumneavoastră, vă mulţumesc încă o dată şi vă asigur că sunt hotărât să fac tot ceea ce va fi necesar pentru apărarea legitimităţii mandatului meu şi al programului cultural conţinut de acesta, care se bucură de aprecierea dumneavoastră.

Călin Stegerean Director general Muzeul Naţional de Artă al României


21 iunie 2017
Scandal la Muzeul Naţional de Artă, după ce directorul Călin Stegerean a fost evaluat cu nota 6.25

După ce Directorul Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), Călin Stegerean, a fost notat cu 6.25 la evaluarea care a avut loc pe 13 iunie, acesta i-a adresat o scrisoare ministrului demisionar al Culturii, Ionuţ Vulpescu, în care a notat că evaluarea activităţii sale nu a fost legală. Zilele acestea, directori din MNAR au contestat afirmaţiile făcute de Stegerean în scrisoare, considerându-le tendenţioase şi neconforme cu realitatea.

Liviu Constantinescu, director adjunct tehnic, şi Octavian Boicescu, director adjunct ştiinţific, la Muzeul Naţional de Artă al României, precizează într-un comunicat transmis news.ro, că „documentele existente pot proba oricărei persoane interesate contrariul celor declarate de domnul Stegerean, afirmaţiile domniei sale, grave, putând dăuna imaginii muzeului, imagine de care susţine că este preocupat. În plus, cele menţionate aruncă o nemeritată umbră de îndoială asupra personalului instituţiei implicat în procesul de achiziţie de bunuri şi servicii, între care şi specialişti cu o consistentă vechime în MNAR, a căror constantă preocupare, grijă şi pricepere au contribuit la păstrarea prestanţei unei instituţii de importanţă naţională, care s-a aflat în afara unor asemenea suspiciuni”. Directorii adjuncţi ai MNAR afirmă în legătură cu situaţia muzeului, descrisă de Stegerean în scrisoare, că cele mai importante expoziţii ale instituţiei pe 2016 au fost pregătite cu mult înainte de mandatul actualului director. 
Citeste mai mult: adev.ro/orwjfj


20 Iunie 2017
Liviu Constantinescu și Octavian Boicescu (directori adjuncți MNAR): Afirmațiile lui Stegerean – tendențioase și neconforme cu realitatea

”Afirmațiile domnului Stegerean privind ‘presiuni în raport cu anumite relații clientelare existente anterior lunii iunie 2016, echipamente achiziționate anterior anului 2016 și care nu se regăsesc în evidențele contabile ale instituției, situația Galeriei de Artă Orientală, situația unor instalații învechite sau nefuncționale etc.’ sunt tendențioase și neconforme cu realitatea. Dimpotrivă, documentele existente pot proba oricărei persoane interesate contrariul celor declarate de domnul Stegerean, afirmațiile domniei sale, grave, putând dăuna imaginii muzeului, imagine de care susține că este preocupat. În plus, cele menționate aruncă o nemeritată umbră de îndoială asupra personalului instituției implicat în procesul de achiziție de bunuri și servicii, între care și specialiști cu o consistentă vechime în MNAR, a căror constantă preocupare, grijă și pricepere au contribuit la păstrarea prestanței unei instituții de importanță națională, care s-a aflat în afara unor asemenea suspiciuni”, arată cei doi reprezentanți ai MNAR, într-un comunicat transmis AGERPRES.

De asemenea, ei vin cu explicații și în ceea ce privește ”dinamica muzeului înregistrată în ultimele șase luni ale anului 2016, respectiv cadența expozițională cu cinci expoziții noi”.

”Pentru o corectă informare, ținem să precizăm că trei dintre acestea — ‘Peisaje franceze’, ‘Artă pentru popor?’ și ‘Anatomia restaurării’—, cele mai importante expoziții ale anului 2016, au fost pregătite cu mult înainte de mandatul domnului Stegerean, proiectele respective figurând în planul expozițional minimal al MNAR din 2015 și fiind realizate exclusiv prin eforturile curatorilor și echipelor MNAR”, spun cei doi directori ai instituției muzeale.

Potrivit acestora, afirmația lui Călin Stegerean, conform căreia MNAR ar fi participat ”pentru prima dată cu lucrări la Bienala de la Veneția”, lăsând a se înțelege că rolul muzeului în organizarea expoziției Geta Brătescu, din cadrul pavilionului României, ar fi fost unul capital, este exagerată. ”Muzeul a fost doar un împrumutător (mai puțin de o treime din totalul lucrărilor expuse) alături de MNAC, Galeria Ivan și artista însăși”, menționează cei doi directori adjuncți ai MNAR.

Managerul Muzeului Național de Artă al României (MNAR), Călin-Alexiu Stegerean, a contestat, luni, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Culturii, Ionuț Vulpescu, rezultatele evaluării manageriale pentru perioada iunie — decembrie 2016, pe care o apreciază drept nelegală.

În opinia acestuia, o evaluare obiectivă nu se poate realiza ignorând dinamica muzeului înregistrată în ultimele șase luni ale anului 2016, ”respectiv cadența expozițională cu cinci expoziții noi, deschiderea către comunitate prin parteneriate active, participarea MNAR pentru prima dată cu lucrări la Bienala de la Veneția, reluarea activității Asociației Prietenii Muzeului, colaborări cu instituții de prestigiu cum este Kunstlerhaus Bethanien, Muzeul Vittoriano de la Roma, Galeria Națională a Ungariei, Muzeul Național de Artă al Republicii Moldova, o vizibilitate substanțială în mass-media care situează muzeul pe primul loc în totalul referirilor media, profil artă-cultură”.


20 Iunie 2017
Situație tensionată la Muzeul Național de Artă al României

Despre evaluarea de la MNAR

Scrisoare deschisă domnului Ioan Vulpescu, ministrul Culturii și Identității Naționale

Stimate domnule ministru,

Mă adresez pe această cale deoarece am încercat fără succes să obțin vineri, 16 iunie a.c., o întrevedere cu dumneavoastră. Totodată, vă aduc la cunoștință că în repetate rînduri am solicitat, fără succes, să mă întîlnesc cu dumneavoastră pentru a vă pune la curent cu situații problematice la Muzeul Național de Artă al României, printre care cele legate de Cumințenia Pămîntului, bugetul insuficient alocat MNAR în acest an sau situații a căror origine se află în precedentele perioade de management. Acestea privesc presiuni în raport cu anumite relații clientelare existente anterior lunii iunie 2016, echipamente achiziționate anterior anului 2016 și care nu se regăsesc în evidențele contabile ale instituției, situația Galeriei de Artă Orientală, situația unor instalații învechite sau nefuncționale etc.

Subiectul întrevederii era legat de rezultatul evaluării manageriale pentru perioada iunie-decembrie 2016, transmisă de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin adresa cu nr. 501/14.06.2017.

După cum știți, acesta este nesatisfăcător și va conduce, dacă contestația depusă în data de 16.06.2017 nu va fi luată în considerare, la încetarea actualului contract de manager al Muzeului Național de Artă al României.

Din punctul meu de vedere, susținut cu argumente, organizarea evaluării nu este legală din următoarele motive:

  1. Organizarea evaluării nu a avut loc în termenul prevăzut de lege și de contractul de management încheiat cu autoritatea, respectiv 60 de zile de la depunerea raportului anual de activitate. Astfel, convocarea la interviu s-a făcut prin adresa Ministerului Culturii și Identității Naționale nr. 481/09.06.2017, iar depunerea raportului a avut loc la 01.03.2017.
  2. Constituirea comisiei s-a făcut fără respectarea art. 16 din OUG 189/2008, care prevede înființarea sa în funcție de specificul instituției, cu specialiști din domeniul de activitate al instituției.

Astfel, din comisie au făcut parte, în afara reprezentantului autorității, do­uă persoane care nu activează în domeniul muzeelor de artă și nu au pregătire de specialitate în domeniul de activitate al instituției. Acest lucru se poate observa din întrebările formulate de dl Ioan Cristescu, filolog, din care rezultă necunoșterea unor termeni de specialitate și a specificului activității cu patrimoniu de artă.

  1. Din comisie a făcut parte dl Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, cu care am avut o situație conflictuală pe parcursul acestui an. În fapt, prin dispoziția primarului general al Bucureștiului din 22.03.2017, am fost numit în comisia de evaluarea a managementului Muzeului Național al Literaturii Române, dar, în fapt, nu am participat la aceasta, nefiind anunțat la timp. Cu toate acestea, am fost solicitat cu insistență să mă prezint la Primăria Capitalei și să semnez procesele verbale finale de evaluare ale comisiei respective, deși se știa că nu am participat la lucrările acesteia, fapt pe care l-am refuzat.
  2. Unele dintre întrebările comisiei de evaluare au avut un caracter tendențios sau au rezultat din necunoașterea specificului instituției și a programului de management în vigoare – ca, de exemplu, reproșurile referitoare la programul de artă contemporană al muzeului, deși muzeul deține patrimoniu de artă contemporană, sau organizarea expoziției Dragoș Buhagiar în cadrul Festivalului Național de Teatru, deși programul managerial prevede participarea cu activități specifice în cadrul unor festivaluri de anvergură. De asemenea, mi-au fost puse întrebări care nu au legătură cu pregătirea mea profesională și cu cadrul general de examinare – ca, de exemplu, întrebarea pusă de dna Doina Banciu referitoare la detalii informatice conținute de site-ul web al muzeului.
  3. Evaluarea nu s-a făcut potrivit art. 36 (2) din OUG 189/2008, respectiv prin analizarea proiectelor realizate în cadrul programului asumat şi, după caz, ţinîndu-se cont şi de activităţile realizate, altele decît cele prevăzute în programul minimal, pentru că, așa cum rezultă din adresa nr. 501/14.06.2017, concluziile nu se referă la îndeplinirea proiectelor.

Considerînd că obiectivele asumate și planul minimal au fost îndeplinite și s-au înregistrat indicatori de performanță superiori anului 2015, respectiv creșteri ale numărului de vizitatori cu 11%, ale veniturilor din activități proprii cu 14% și ale numărului de apariții media cu 137%, apreciez că această evaluare nu are un caracter obiectiv, este abuzivă și a fost decisă de o comisie constituită ilegal.

O evaluare obiectivă nu se poate realiza ignorînd dinamica muzeului înregistrată în ultimele șase luni ale anului 2016, respectiv caden­ța expozițională cu cinci expoziții noi, deschiderea către comunitate prin parteneriate active, participarea MNAR pentru prima dată cu lucrări la Bienala de la Veneția, reluarea activității Asociației Prietenii Muzeului, colaborări cu instituții de prestigiu cum sînt Kunsterlhaus Bethanien, Muzeul Vittoriano de la Roma, Galeria Națională a Ungariei, Muzeul Național de Artă al Republicii Moldova, o vizibilitate substanțială în mass-media, care situează muzeul nostru pe primul loc în totalul referirilor media, profil artă-cultură.

Aprobarea de către dumneavoastră a rezultatului evaluării nu numai că va gira acțiunile ilegale și abuzive care au avut loc ca urmare a demarării procesului de evaluare a managementului, dar va bloca o serie de proiecte expoziționale în țară și străinătate aflate în derulare, va crea o imagine negativă a MNAR și a Ministerului Culturii în raport cu Muzeul Național al Moldovei de la Chișinău, Galeria Națională din Budapesta și Muzeul Vittoriano de la Roma sau în raport cu programe cum este Sezonul România-Franța și Europalia.

Această evaluare, care nu are în vedere performanțele înregistrate și consecințele negative pe care le generează, va întrerupe un proiect general aflat în derulare, care se bucură de susținerea comunității, menit să rezolve multiplele probleme cu care MNAR s-a confruntat în ultimii ani.

Evaluarea la care fac referire se înscrie în categoria acelor acțiuni semnalate anul trecut Ministerului Culturii de Comisia Națională a Muzeelor, care arăta că managerii „sînt supuşi unor evaluări accentuat nefavorabile, care generează justificate suspiciuni asupra obiectivităţii factorilor de decizie din Ministerul Culturii“, fiind „judecaţi pe baza unor grile de criterii şi punctaje care minimalizează deliberat toate activităţile legate de obiectivele şi funcţiile de bază ale muzeului“.

Cu speranța că veți ține cont de aceste aspecte în decizia dumneavoastră, vă asigur de deplina mea disponibilitate pentru colaborare, considerînd că stă în puterea dumneavoastră de a rezolva, în interesul general, această situație.

Călin-Alexiu Stegerean, Manager, Muzeul Național de Artă al României

 

Cîteva precizări

Referitor la scrisoarea deschisă adresată domnului Ionuț Vulpescu, ministrul Culturii și Identității Naționale, de către domnul Călin-Alexiu Stegerean, manager al Muzeului Na­țional de Artă al României, astăzi, 19 iunie 2017, pentru o corectă informare a publicului, vă solicităm să publicați următoarele precizări.

Fără să ne pronunțăm asupra conținutului scrisorii în privința evaluării activității domnului manager al MNAR, ținem să aducem la cunoștința opiniei publice interesate cele de mai jos:

Afirmațiile domnului Stegerean privind „presiuni în raport cu anumite relații clientelare existente anterior lunii iunie 2016, echipamente achiziționate anterior anului 2016 și care nu se regăsesc în evidențele contabile ale instituției, situația Galeriei de Artă Orientală, situația unor instalații învechite sau nefuncționale etc“. sînt tenden­țioase și neconforme cu realitatea. Dimpo­trivă, documentele existente pot proba oricărei persoane interesate contrariul celor declarate de domnul Stegerean, afirmațiile domniei sale, grave, putînd dăuna imaginii muzeului, imagine de care susține că este preocupat.

De asemenea, în scrisoarea în cauză se face referire la „dinamica muzeului înregistrată în ultimele șase luni  ale anului 2016, respectiv cadența expozițională cu cinci expoziții noi“. Pentru o corectă informare, ținem să precizăm că trei dintre acestea, respectiv Peisaje franceze, Artă pentru popor? și Anatomia restaurării, cele mai importante expoziții ale anului 2016, au fost pregătite cu mult înainte de mandatul domnului Stegerean, proiectele respective figurînd în planul expozițional minimal al MNAR din 2015 și fiind realizate exclusiv prin eforturile curatorilor și al echipelor MNAR.

Arh. Liviu Constantinescu, director adjunct tehnic

Octavian Boicescu, director adjunct științific

 

Nu am făcut nici o presiune şi nici n-am avut vreo situaţie conflictuală

„Sînt mîhnit că domnul Călin Stegerean se folosește de numele meu în scrisoarea deschisă. Nu am avut cu domnul Stegerean nici o situație conflictuală. I-am pus cea mai mare notă și tot pe mine mă atacă. Eu i-am adresat întrebări generale, ca să-l sprijin, ca să iasă bine la evaluare. Nu am făcut nici o presiune asupra lui, știam că, deși fusese desemnat membru al Comisiei prin care eu am fost evaluat pentru activitatea la MNLR, domnul Stegerean nu s-a prezentat. Atît l‑am rugat: să răspundă la telefon, dacă este sunat de la Primăria Capitalei, și să spună că nu poate semna procesele verbale. În privința activității domniei sale, ca manager, la Muzeul Național de Artă al României, vă invit să citiți Raportul de activitate pe care l-a trimis Ministerului Culturii și Identității Naționale. Raportul este public, oricine își poate face o idee. Eu nu vreau să comentez“ (declaraţie în exclusivitate acordată revistei Observator cultural).

Ioan CRISTESCU, membru al Comisiei de Evaluare, directorul Muzeului Național al Literaturii Române


19 Iunie 2017
Managerul MNAR contestă rezultatele evaluării Ministerului Culturii; susține că organizarea evaluării nu este legală

Managerul Muzeului Național de Artă al României (MNAR), Călin-Alexiu Stegerean, contestă, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Culturii și Identității Naționale, Ionuț Vulpescu, rezultatele evaluării manageriale pentru perioada iunie-decembrie 2016, pe care o apreciază drept nelegală.

“Subiectul întrevederii era legat de rezultatul evaluării manageriale pentru perioada iunie-decembrie 2016 transmisă de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin adresa cu nr. 501/14.06.2017. După cum știți, acesta este nesatisfăcător și va conduce, dacă contestația depusă în data de 16.06.2017 nu va fi luată în considerare, la încetarea actualului contract de manager al Muzeului National de Artă al României. Din punctul meu de vedere, susținut cu argumente, organizarea evaluării nu este legală”, afirmă Stegerean.

El susține că “organizarea evaluării nu a avut loc în termenul prevăzut de lege și de contractul de management încheiat cu autoritatea, respectiv 60 de zile de la depunerea raportului anual de activitate”, iar “constituirea comisiei s-a făcut fără respectarea art. 16 din OUG 189/2008 care prevede înființarea sa în funcție de specificul instituției, cu specialiști din domeniul de activitate al instituției”.

Managerul afirmă că din comisie au făcut parte, în afara reprezentantului autorității, două persoane care nu activează în domeniul muzeelor de artă și nu au pregătire de specialitate în domeniul de activitate al instituției.

”Acest lucru se poate observa din întrebările formulate de dl. Ioan Cristescu, filolog, din care rezultă necunoașterea unor termeni de specialitate și a specificului activității cu patrimoniu de artă. Unele din întrebările comisiei de evaluare au avut un caracter tendențios sau au rezultat din necunoașterea specificului instituției și a programului de management în vigoare, ca de exemplu reproșurile referitor la programul de artă contemporană al muzeului, deși muzeul deține patrimoniu de artă contemporană sau organizarea expoziției Dragoș Buhagiar în cadrul Festivalului Național de Teatru, deși programul managerial prevede participarea cu activități specifice în cadrul unor festivaluri de anvergură”, afirmă Stegerean.

Managerul susține că obiectivele asumate și planul minimal au fost îndeplinite

“Considerând că obiectivele asumate și planul minimal au fost îndeplinite și s-au înregistrat indicatori de performanță superiori anului 2015, respectiv creșteri ale numărului de vizitatori cu 11%, ale veniturilor din activități proprii cu 14% și a numărului de apariții media cu 137%, apreciez că această evaluare nu are un caracter obiectiv, este abuzivă și a fost decisă de o comisie constituită ilegal”, afirmă managerul MNAR.

În opinia acestuia, o evaluare obiectivă nu se poate realiza ignorând dinamica muzeului înregistrată în ultimele șase luni ale anului 2016, ”respectiv cadența expozițională cu cinci expoziții noi, deschiderea către comunitate prin parteneriate active, participarea MNAR pentru prima dată cu lucrări la Bienala de la Veneția, reluarea activității Asociației Prietenii Muzeului, colaborări cu instituții de prestigiu cum este Kunsterlhaus Bethanien, Muzeul Vittoriano de la Roma, Galeria Națională a Ungariei, Muzeul Național de Artă al Republicii Moldova, o vizibilitate substanțială în mass-media care situează muzeul nostru pe primul loc în totalul referirilor media, profil artă-cultură”.

Potrivit lui Stegerean, “această evaluare, care nu are în vedere performanțele înregistrate și consecințele negative pe care le generează, va întrerupe un proiect general aflat în derulare care se bucură de susținerea comunității, menit să rezolve multiplele probleme cu care MNAR s-a confruntat în ultimii ani”.

“Aprobarea de către dumneavoastră a rezultatului evaluării nu numai că va gira acțiunile ilegale și abuzive care au avut loc ca urmare a demarării procesului de evaluare a managementului, dar va bloca o serie de proiecte expoziționale în țară și străinătate aflate în derulare, va crea o imagine negativă a MNAR și a Ministerului Culturii în raport cu Muzeul Național al Moldovei de la Chișinău, Galeria Națională din Budapesta și Muzeul Vittoriano de la Roma sau în raport cu programe cum este Sezonul România-Franța și Europalia”, se mai arată în scrisoarea managerului MNAR, transmisă ministrului Culturii.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)