Vineri, 24 martie 2017, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, prin Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, în cadrul proiectului FORMĂ ȘI DIALOG, a organizat două evenimente: expoziția de sculptură și pictură Capcana a artistului Simion Moldovan și conferința părintelui profesor Ioan Bizău, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, cu tema: Buna Vestire în arta răsăritului creștin, curator fiind artistul Maxim Dumitraș, iar prezentatori: Florin Hodoroga și Icu Crăciun.

            Simion Moldovan este absolvent al Academiei de Arte Frumoase Nicolae Grigorescu din București, secția sculptură, promoția 1987, membru U. A. P. din România și al Clubului Artelor din Washington. Din 1990 și până în prezent a avut numeroase expoziții personale și de grup și a participat la simpozioane în țară și străinătate la: Oarba de Mureș, Alba Iulia, București, Târgu Mureș, Reghin, Sîngeorz-Băi, Calina, Bistra Mureșului, Ravenna (Italia), Chicago (S.U.A.), Stockholm (Suedia), Praga (Cehia), Asiago-Veneția (Italia), Sardegna-Budduso (Italia), Lausanne (Elveția), Ungaria, Lancaster (S.U.A.) etc. Este, în egală măsură, sculptor, pictor și desenator, având lucrări publice în țară și străinătate. De asemenea, este admiratorul declarat al pictorului german Georg Baselitz. În legătură cu expoziția de la Sângeorz-Băi s-a afirmat că omul este cea mai vulnerabilă ființă din lume. Truismul acesta poate fi verificat atunci când vorbim despre modul de a gândi al acestuia. Un individ needucat și neinstruit, copleșit de necazuri, va cădea întotdeauna în capcana ofertelor exagerate ale istoriei, fie că acestea vin dinspre dreapta, ca de pildă nazismul, fie dinspre stânga prin comunismul ateu; la acestea, trebuie adăugat obligatoriu fundamentalismul religios. Simion Moldovan trage un semnal de alarmă la ceea ce înseamnă omul negativ, abrutizat, la care a fost adus de această societate de consum prin capcanele sale. Am văzut omul negru, fără credință, sau Christul mâncat de carii și i-am dat dreptate sculptorului, zicând împreună cu el: Nihil sine Deo. Fac precizarea că întreg ansamblu este privit printr-o Absență încercuită a lui Maxim Dumitraș în care golul este locuit de deznădejdea și solitudinea insului care și-a pierdut calea. De reținut sunt chipurile Ceaușeștilor, trăindu-și ultimele clipe de viață, distruși de aceeași lipsă a credinței, dar și cuplul Adam și Eva, după înfăptuirea păcatului, datorită căruia a intrat în lume urâtul, precum și influența dezastruoasă a tehnologiei asupra omului contemporan, care nu știe să discearnă adevărul de minciună, ușor de manipulat. În una din lucrările expuse nu lipsește simbolul sexului feminin, semn că pasiunile, dorințele carnale stăpânesc gândirea ființei umane până la adânci bătrâneți. Deprecierea și pervertirea umanului – cum s-a spus în prezentare – se întâlnește în replica dată lui Brâncuși (prin a sa Cumințenie a pământului) o ființă umană cuprinsă de angoasă, care nu-și găsește locul în această societate și ajunge să-și piardă demnitatea și respectul de sine. Consider că această expoziție este și un protest al autorului împotriva acestei societăți care nu-și respectă valorile.

            Părintele profesor Ioan Bizău este născut în 29 iunie 1952, în Ieud, județul Maramureș. Și-a luat doctoratul în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din București cu teza: Mistica dumnezeiescului Altar în teologia sacramentală și liturgică a Sfântului Nicolae Cabasila. Dintre cărțile publicare amintesc: Viața în Hristos și maladia secularizării (2002), Liturghie și teologie (2009), Experiența liturgică a prezenței lui Dumnezeu în viața lumii (2012) etc. Are ca domenii de competență: Mistica sacramentală a lui Nicolae Cabasila, Teologie liturgică, Teologia și arta icoanei, Arhitectura liturgică, Artă modernă și contemporană, Ortodoxia și provocările modernității. Conferința domniei sale a înnobilat publicul deosebit de numeros.

Text: Dan Dogaru

Foto: Maxim Dumitraș