Expoziția va fi deschisă în perioada 3 martie – 30 aprilie 2017, Palatul Suțu, Muzeul Municipiului București.

“În 4 martie 2017 se împlinesc 40 de ani de la producerea seismului din anul 1977, eveniment tragic, atât în viaţa locuitorilor ţării noastre, cât şi pentru ceea ce avea să devină oraşul Bucureşti ca înfăţişare. Nefericita împrejurare a oferit prilej de modificare a fizionomiei Capitalei, prin retrasarea unor artere importante, construirea unui nou centru politico-administrativ, a unor edificii social-culturale şi monumente, după norme estetice specifice, ce purtau amprenta epocii de edificare a socialismului.

Petrecut într-o seară de vineri, la ora 21:22 de minute și 22 de secunde, cu o durată de 55-56 de secunde și cu o magnitudine de 7,2° pe scara Richter, cutremurul a avut un caracter multișoc, fiind generat de complexitatea procesului de rupere, cu o predominantă de propagare pe direcția nord-est și sud-vest, atât pe orizontală cât și pe verticală. Specialiștii au apreciat că energia distructivă eliberată de seism a fost egală cu puterea a 10 bombe de tipul celei aruncată asupra Hiroshimei, pe 6 august 1945.

Pagubele materiale s-au concretizat prin afectarea majoră și chiar dispariția unor monumente de arhitectură bucureșteană, printre care blocurile Dunărea, Continental-Colonadelor, Scala, Casata, Wilson, Nestor, fostul sediu al Uniunii Artiștilor Plastici (casa arhitectului Grigore Cerchez)  și clădirile de la strada Lizeanu colț cu Bulevardul Ștefan cel Mare. Practic, în București au fost rase de pe fața pământului 32 de blocuri și clădiri mari, iar 130 de edificii au fost grav avariate. Conform datelor Băncii Mondiale cutremurul din martie 1977 a generat pierderi de peste 2 miliarde de dolari, respectiv 5% din produsul intern brut al României din acel an. Din totalul pierderilor înregistrate la nivel naţional, primul loc a fost ocupat de București cu 90% victime și 70% pierderi materiale. Astfel, din  cei 1.570 de oameni trecuţi în nefiinţă și peste 11.000 de persoane rănite pe întreg teritoriul ţării, în Capitală s-au înregistrat, oficial, 1.391 de morți și circa 2.600 de răniţi.

În timpul mișcării telurice din seara de 4 martie 1977 au pierit şi importante personalităţi ale culturii româneşti. Atunci şi-au pierdut viaţa actorii Toma Caragiu și Eliza Petrăchescu; poeții, prozatorii și criticii literari Alexandru Ivasiuc, A. E. Bakonsky, Savin Bratu, Daniela Caurea, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Mihai Gafița și Aurel Lambrino, istoricii Corina Nicolescu și Nicolae Vătămanu, regizorul  Alexandru Bocăneț, întreaga familie a îndrăgitei cântărețe Doina Badea ș.a.

Expoziția își propune să rememoreze, cu tristețe, producerea celui mai grav cutremur din perioada postbelică, adresându-se atât generaţiilor contemporane nimicitorului cataclism, cât şi celor tinere, care nu au trăit efectiv un eveniment de o asemenea anvergură.

 

MĂRTURII FOTOGRAFICE ALE CUTREMURULUI DIN 4 MARTIE 1977

Discursul expozițional se va concretiza prin etalarea unor mărturii fotografice realizate începând cu a doua zi după producerea catastrofei și în zilele următoare, chiar și după descoperirea și scoaterea de sub dărâmături a unei victime la 65 de ore de la neașteptatul eveniment.

Sunt imagini, cu un puternic impact emoțional, ale clădirilor afectate, intervenții ale armatei și a cadrelor medicale, vizite ale conducătorului țării de atunci, Nicolae Ceaușescu, însoțit uneori și de către soție, atât în oraș, printre ruine, pentru evaluarea pagubelor, cât și la spital, unde se aflau internați cei afectați de mișcarea telurică.

Întrucât Muzeul Municipiului București este deținătorul unor mărturii fotografice semnificative ale tragicului eveniment de acum 40 de ani,  este de datoria noastră să comemorăm ,,momentul 4 martie”.

Pentru cei de atunci, acest eveniment rămâne o amintire greu de uitat. Într-o atmosferă și peisaj apocaliptic, de sfârșit de lume, toți s-au concentrat într-o istovitoare cursă contracronometru de salvare a cât mai multor vieți. Peste tot erau mormane de moloz și oameni care scormoneau pentru a găsi supravieţuitori.

Orice rememorare a clipelor trăite atunci se încheie identic: A fost un coșmar care nu poate fi descris în cuvinte!”

Text  Grina-Mihaela Rafailă, Ana Iacob

 

foto Arhiva Muzeului Municipiului București

cutremur 77 - expo - foto arhiva muzeului municipiului bucuresti_01 cutremur 77 - expo - foto arhiva muzeului municipiului bucuresti_4720 cutremur 77 - expo - foto arhiva muzeului municipiului bucuresti_4724 cutremur 77 - expo - foto arhiva muzeului municipiului bucuresti_4727 cutremur 77 - expo - foto arhiva muzeului municipiului bucuresti_4743 cutremur 77 - expo - foto arhiva muzeului municipiului bucuresti_4746 cutremur 77 - expo - foto arhiva muzeului municipiului bucuresti_4754 cutremur 77 - expo - foto arhiva muzeului municipiului bucuresti_4755 cutremur 77 - expo - foto arhiva muzeului municipiului bucuresti_4757 cutremur 77 - expo - foto arhiva muzeului municipiului bucuresti_4759

 

 

 

 

Share This: