1. Sunteți director artistic al Bucharest Jazz Festival 2016. De când a trebuit să începeți căutările pentru line-up și care au fost criteriile de selecție?

În aprilie 2016 am început să lucrez ca director artistic în cadrul Bucharest Jazz Festival. În general îmi place să stau deoparte și să îmi văd strict de drumul meu artistic, dar, de data aceasta, am primit cu mare bucurie această nouă provocare, știind că pot ajuta prin experiența acumulată în cei 25 de ani de carieră și prin conectarea mea cu tot ceea ce se întâmplă acum în lumea jazzului, care, mai ales în ultimii ani, a devenit extrem de variată.

Dacă în perioada interbelică, jazz era doar acel swing cântat impecabil de negri, muzica ce aducea acea bucurie de viață, jazzul dansant, astăzi, muzicienii fug de cele mai multe ori de cărările bătătorite și caută „noul”, un aspect general valabil în artă în ziua de azi.

Așa că jazzul, în cele mai multe cazuri, a devenit doar un limbaj prin care artiștii își expun cele mai exotice idei sau își cântă și își caută rădăcinile, explorează zone mentale tot mai ermetice. Dacă ne uităm la cele mai mari festivaluri de jazz din lume, cum ar fi Montreux Jazz Festival, poți vedea această varietate de artiști, de genuri, pe care publicul le primește foarte bine, pentru că lumea caută noul… uneori regret asta. Alteori îmi amintesc de deschiderea pe care a avut-o Miles Davis și realizez că așa trebuie să fie…Nu te poți opune curentului. Jazzul, înainte de orice, este viață. Și viața nu poate fi încadrată și limitată…

De cele mai multe ori, directorii festivalurilor de jazz își selectează artiștii după gustul personal, își aduc artiștii favoriți și se bucură de prezența lor împreună cu publicul… Uneori iese bine, alteori nu. Și eu am simțit acest impuls, recunosc asta, dar am încercat să fiu cât mai obiectivă și să îmi fixez câteva criterii de selecție pentru artiști și anume să fie autentici, muzica lor să aibă calitate artistică și, în același timp, jazzistică, să fie virtuozi dar nu mecanici, să aibă pasiune pentru arta lor. Mulți artiști mi-au propus proiectele lor și o parte dintre ei sunt prezenți în cadrul festivalului. Am ținut cont și de echipa ARCUB, care are experiența anilor trecuti și cu care m-am sfătuit în toată această perioadă.

  1. Care este cea mai mare „reușită” de artist adus? Ați avut și dificultăți?

Primul artist pe care l-am contactat a fost Kenny Werner. Recunosc, a fost un vis al meu mai vechi, pentru că îl ador pe acest artist, care, pe lângă faptul că este un strălucit pianist de jazz, are și o mare calitate spirituală. Îmi amintesc și acum bucuria și emoția cu care așteptam răspunsurile lui și nopțile pe care le-am dedicat dialogului cu el. El era la New York și fusul orar permitea acest dialog doar noaptea sau dimineața devreme. Trebuia să țin cont și de bugetul pe care îl aveam, dar în același timp știu că marii artiști trebuie răsplătiți pentru arta lor. Kenny Werner este o reușită pentru mine în acest festival, iar asta va rămâne una dintre cele mai minunate amintiri.

Dificultăți? Da, am avut dificultăți în găsirea unei cântărețe… asta a fost cel mai greu, pentru că sunt foarte exigentă în această zonă și părerea mea este că nu prea mai sunt cântărețe autentice astăzi. Totul se învață în școală. Și cum să respire, și cum să oftezi, și cum să suferi când cânți, și cum să potrivești pattern-urile și ce repertoriu să îți alegi… Mi-e dor de stofa lui Sarah Vaughn, ce mult mi-aș dori să o aduc pe Sarah în festival…

Am căutat foarte mult până să găsesc cântărețe autentice, care aveau însă o agendă încărcată. Pentru că nu voiam să cobor standardul mai jos de exigențele mele, la un moment dat credeam că nu voi avea nici un nume feminin cap de afiș. Și totuși, în cele din urmă, am găsit-o pe Lisa Simone, pe care am văzut-o la Montreux acum câțiva ani și mi-a plăcut foarte mult. Mă bucur că fiica Ninei Simone vine în premieră în România, la Bucharest Jazz Festival.  

  1. Care sunt cele trei cuvinte care vă caracterizează cel mai bine?

Pasiunea. Dăruirea. Dependența față de armonie.

  1. Care este cea mai mare extravaganță a dumneavoastră?

Din cand in cand imi place sa ma tund la zero.

  1. Cea mai frumoasă amintire?

Eram în Maldive, pe terasa unui mic local de pe malul mării, cu muzica lui Bob Marley în fundal. Soarele apunea, eu eram desculță, mi-am pus șalul în jurul taliei și am început să dansez ca în transă. Eram eu cu muzica și atât.

TEODORA ENACHE BY ALINA BONDREA

TEODORA ENACHE BY ALINA BONDREA

///

BUCHAREST JAZZ FESTIVAL 2016

Cu ce album vine în premieră la București celebra Lisa Simone? Cum sună toba indiană a lui Trilok Gurtu? Ce instrumente folosește noul duo format din multi-instrumentiștii Mino Cinelu și Theodosii Spassov? Care este secretul din spatele virtuozității pianistului Kenny Werner?
Bucharest Jazz Festival invită bucureștenii la o incursiune în lumea jazzului, între 19 și 25 septembrie 2016, atât în Piața George Enescu, cât și la sediul ARCUB – Hanul Gabroveni.

Între 21 și 25 septembrie, Piața George Enescu devine hotspot-ul vieții culturale din București, cu cinci zile de concerte live pe scena Bucharest Jazz Festival, festivalul care în această toamnă îi aduce în premieră în România pe Lisa Simone, fiica Ninei Simone, cu al său nou album ‘’My World’’, și pe unul dintre cei mai străluciți pianiști contemporani, Kenny Werner, alături de trioul său. Fanii jazzului îl vor revedea pe renumitul percuționist Mino Cinelu, care, de data aceasta, formează pentru prima dată un duo cu un mare nume al jazzului etnic european, Theodosii Spassov.

Iubitorii jazzului fusion se vor bucura să îl asculte din nou pe Trilok Gurtu, care își lansează la București noul său album, Spellbound. De miercuri până duminică, în fiecare seară de la ora 20, artiști de jazz din America, România, Germania, Finlanda, Bulgaria și India urcă pe scena celei de-a cincea ediții Bucharest Jazz Festival 2016, organizat de Primăria Municipiulu București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.

Un element important al festivalului îl constituie jazzul românesc, reprezentat de muzicienii români, atât din diaspora, cât și din țară. Dan Ionescu, mentorul atâtor generații de muzicieni din România, va fi prezent alături de cvartetul său din Canada. Printre numele artiștilor români care vor urca pe scena festivalului se numără Second Meeting din care fac parte rafinatul muzician Decebal Bădilă, Petrică Andrei și Cătălin Milea. Nu vor lipsi vocile generației tinere din România, Nóra Tasi, alături de cunoscutul și apreciatul pianist Péter Sárosi, Elena Mândru alături de Jyväskylä Big Band, dar și noua versiune a trupei Bega Blues Band, condusă de Johnny Bota.

Pe lângă scena din Piața George Enescu cu cele cinci zile de concerte live, ARCUB – Hanul Gabroveni devine cea de-a doua locație Bucharest Jazz Festival. Între 19-25 septembrie, evenimentele conexe BJF 2016 așteaptă publicul de jazz la sediul ARCUB din strada Lipscani 84-90, pentru întâlniri, ateliere, expoziție de fotografie și vizionări de film.

Aflat sub semnul fuzionării artistice, în programul concertistic Bucharest Jazz Festival 2016 figurează artiști români care colaborează cu jazziști din toată lumea, nume din noua scenă autohtonă de jazz care aduc tribut legendelor genului și proiecte muzicale aplaudate la scenă deschisă ale unora dintre cele mai puternice personalități ale jazzului de secol XXI.
.
Organizat de PMB, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, Bucharest Jazz Festival susține candidatura orașului București la titlul de Capitala Europeană a Culturii #Bucuresti2021.

Accesul la toate reprezentațiile din cadrul festivalului este gratuit.

Programul complet al festivalului este disponibil online pe: www.bucharestjazzfestival.ro

Facebook

Facebook event

afis_web_bjf_2016-final-parteneri
o