Finisajul expoziției Baroque||Urban și lansarea catalogului FIKL va avea loc pe 22 Septembrie 2016, la ora 7 PM, în Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timișoara.

Pentru mai multe informații, vizitați site-ul expozițieiwww.baroqueurban.ro

“Dantela”, instalație video a Josephei Blanchet

Muzeul de Artă din Timișoara găzduiește o călătorie complexă în lumea barocului, un melanj între reminiscențele barocului imperial și arta contemporană. Organizat sub egida Fundației Herczeg și a Muzeului de Artă din Timișoara, Baroque||Urban a adus pentru prima oară, în cea mai importantă insituție culturală din vestul țării, un dark room video installation, coordonat de artista franceză Josepha Blanchet.

Josepha Blanchet este o artistă din Franța, care a studiat “Beaux Arts” la Toulouse, a intrat în contact cu picturile lui Gheorghe Fikl și a devenit fascinată de lucrările acestuia. În cadrul expoziției “Fikl – de la baroc la neo-baroc”, Blanchet intră într-un dialog artistic cu lucrările pictorului român, se inspiră din operele acestuia și din digigrafii, și elaborează instalația video “Dantela”, ca o transpunere a simbolisticii lui Fikl în tehnica video.

Josepha Blanchet proiectează barocul într-o nouă dimensiune. Artista reușește să esențializeze dimensiunea post barocă, să creeze o posibilă proiecție în viitor, să redimensioneze stilul artistic caracterizat de îmbinarea detaliilor (uneori prea multe) și de idealizarea frumuseții umane. Blanchet oferă o perspectivă feminină și crează un spațiu nou de dezvoltare a percepției asupa reminescențelor de tip baroc, dar folosind mijloace minimaliste și contemporane.

Femeia din instalația artistei nu se supune idealizării, nu acceptă „îngroparea” în dantelă (în acest context, un simbol al idealizării și obiectizării femeii), ea luptă până la senzația de sufocare, provocată parcă din forța unei mâini nevăzute care, aparent, înfășoară trupul delicat al femeii. O privire atentă distinge în instalația artistică a Josephei Blanchet, intenția reală: împodobirea, alterarea frumuseții naturale și, în final, standardizarea femeii. Ea nu se opune acestei transformări forțate în clișeu, ci răspunde cu feminitate, sensibilitate și mișcări eterice, învârtindu-se și arcuindu-se, ca un future înfășcat în pânza de păianjen.

Figura feminină este imaginea femeii moderne incapabile să facă față societății brutale și sugerează, prin lumină și mișcare, „povara” pe care femeia o poartă zi de zi sub “vălul opresiv din dantelă”. Metafora vizuală este potențată de talentul artistic și de tehnica transpunerii pe care tânăra artistă le îmbină cu măiestrie. Artista franceză sondează adânc conformismul societății actuale și dezvăluie natura pur feminină, delicată, de un alb translucid, apropare botticellian, o imagine picturală a femeii seduse de așteptările exterioare.

Întocmai ca și Venus a lui Botticelli, această Venus modernă a lui Blanchet este înfățișată nudă. Ne imaginăm acea mână invizibilă încearcând să-i îmbrace trupul fragil, un simbol al frumuseții spirituale ca forță vitală. Un alt element cheie pentru intrepretarea complexă a mesajului transmis de artistă este muzica. Aleasă pentru a crea emoție intensă, se aliniază perfect cu mișcarea femeii. Aici artista Josepha Blanchet demonstrează o puternică înclinație spre dramatic și teatralitate, reușind să provoace privitorului emoția nemijlocită pe care numai scena o poate produce.

Prin ceea ce transmite instalația artistică a artistei franceze, participăm cu toții la (re)nașterea lui Venus. De data aceasta, o Venus contemporană.