Expoziţie – protest Muzeele pierdute

Vernisaj: marţi, 16 august 2016, ora 18:00

12 august – 18 septembrie 2016

EXPOZIŢIE-PROTEST

MARCA REŢEAUA NAŢIONALĂ A MUZEELOR DIN ROMÂNIA

Una dintre cele mai originale şi puternice expoziţii dedicate făţiş gravităţii şi amplorii unui fenomen dramatic care a dinamitat comunitatea muzeală şi patrimoniul său cultural

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET), Colecția de Istorie a Farmaciei din cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), Muzeul Memorial „Octavian Goga” – Ciucea și Biblioteca Județeană „Octavian Goga” – Cluj-Napoca, organizează, în perioada 16 – 28 august 2016, expoziția-protest „Muzeele pierdute”, o marcă a Rețelei Naționale a Muzeelor din România, una dintre cele mai originale şi puternice expoziţii dedicate făţiş gravităţii şi amplorii unui fenomen dramatic care a dinamitat comunitatea muzeală şi patrimoniul său cultural.

Peste 110 muzee din țară (111 cu Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca) sunt afectate de fenomenul dramatic al retrocedărilor de sedii și colecții. Se știe faptul că orașele fără muzee sunt orașe fără identitate, fără suflet. Investițiile în muzee ar putea schimba economia creativă a unui oraș. Cheile relansării acestora sunt acum la autoritățile statului care nu au găsit sau nu au căutat suficiente soluții alternative. Până atunci, muzeele zac depozitate în lăzi, sunt exilate în apartamente de bloc sau sunt aruncate în stradă, iar colecțiile sunt, uneori, negociate ca în piață.

O expoziţie plină de sens şi cu un mesaj tare pentru drama muzeologiei româneşti…

Deschisă inițial în noiembrie 2015 la Muzeul Țăranului Român din București, printr-un proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), și itinerată în mai 2016 la Muzeul de Artă din Brașov, expoziția-protest „Muzeele pierdute” poposește acum la Cluj-Napoca, un alt oraș puternic afectat de „tăvălugul” retrocedărilor de sedii și colecții muzeale, cu scopul declarant de a trage un semnal de alarmă la adresa dramei pe care o traversează multe dintre aceste instituții, al căror viitor devine, în mod absolut regretabil și revoltător, din ce în ce mai incert.

„Peste 110 de muzee din România dispar datorită retrocedărilor și a lipsei de inițiativă a administrației. Dispar locuri indispensabile ale orașelor și vor rămâne ascunse colecții – unele de valoare inestimabilă. O expoziție-instalație la MȚR, cu design Zeppelin, a atras atenția asupra acestei evoluții scandaloase. De curând, Rețeaua Națională a Muzeelor din România a propus un experiment expozițional cu mesaj „tare”, fără ocolișuri, unde ținta politică și socială era cât se poate de proeminentă. Este și un modus vivendi al organizației de a se exprima pe temele sensibile ale comunității profesionale muzeale tratate cu ignoranță de către sistemul administrativ de stat. Povestea din spatele acestei expoziții, care a inspirat toată construcția conceptuală, este una tristă, cu final nefericit sau mai degrabă încă nedecis și greu de anticipat. Avem de toate, tensiune, ignoranță politică, crescendo în ascuțirea atitudinilor. Totul a pornit așadar de la un element de statistică – peste 110 muzee din țară (mai nou, 111 cu Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca) sunt afectate de fenomenul dramatic al retrocedărilor de sedii și colecții, în contextul în care este deja de notorietate faptul că, orașele fără muzee sunt orașe fără suflet. La nivelul politicilor de bună guvernare, investițiile în muzee ar putea schimba economia creativă a unui oraș. Până când această sentință nu este agățată pe peretele primăriilor și a consiliilor județene, muzeele continuă să zacă depozitate în lăzi, să fie exilate în apartamente de bloc sau aruncate în stradă, iar colecțiile uneori negociate ca în piață.

Expoziția „Muzeele pierdute” […] pleacă de la o realitate simplă. Unele opere de artă ce aparțin unor muzee intrate în malaxorul retrocedărilor mai pot fi admirate pentru foarte scurt timp și nu oricum, deoarece este probabil ca mâine să nu le mai afli urma. Frustarea și nevăzutul reprezintă în viziunea arhitecților Constantin Goagea și Anastasia David sentimentul și caracteristica dominantă a acestei expoziții. Operele de artă încapsulate într-o instalație ce sugerează foarte subtil un amalgam de cutii sunt doar un pretext, un deziderat al vizitării, al contactului, care pentru vizitator devine tot mai anevoios. Numai când experimentezi pe propria piele un scenariu teribil poți înțelege consecința unei pierderi imense – identitatea. Această expoziție inedită și surprinzătoare a dinamitat unele clișee, dar a oferit și o speranță. Aici a fost de găsit ultima cheie care deschide mințile încuiate și minunile din muzee. […]”.

Expoziţie - protest Muzeele pierdute @ Muzeul de Artă Cluj-Napoca (1) Expoziţie - protest Muzeele pierdute @ Muzeul de Artă Cluj-Napoca (2) Expoziţie - protest Muzeele pierdute @ Muzeul de Artă Cluj-Napoca (3) Expoziţie - protest Muzeele pierdute @ Muzeul de Artă Cluj-Napoca (4) Expoziţie - protest Muzeele pierdute @ Muzeul de Artă Cluj-Napoca (5) Expoziţie - protest Muzeele pierdute @ Muzeul de Artă Cluj-Napoca (6) Expoziţie - protest Muzeele pierdute @ Muzeul de Artă Cluj-Napoca (7)

Curator: Dragoș Neamu

Sursa extrasului de text: http://e-zeppelin.ro/muzee-pierdute-o-expozitie/

Foto: Andrei Mărgulescu

Muzee participante: Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), Colecţia de Istorie a Farmaciei din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET), Muzeul Memorial „Octavian Goga” – Ciucea

Invitat special: Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj-Napoca

Manager de proiect: Tudor Sălăgean

Curator: Dragoș Neamu

Arhitecți: Constantin Goagea, Anastasia David

Consultant: Virgil Ștefan Nițulescu

Producție: Acant Design

Film: Lucian Iordan (Asociația Pixel Viu)

Comisar de expoziție: Alexandra Sârbu

Share This: