Dialogul Cultural Europa-China (1) Dialogul Cultural Europa-China (2)În perioada 15-17 octombrie 2014 s-a desfășurat la Palatul Parlamentului din București a șasea ediție a Dialogului Cultural Europa-China, eveniment anual iniţiat de EUNIC, co-organizat de Academia Chineză de Arte şi coordonat, în acest an, de Institutul Cultural Român.

Au fost trei zile de discuţii dense, apreciate drept un succes de cei peste o sută arhitecţi, artişti și responsabili în domeniul politicilor culturale din Europa și China participanți la eveniment.

Tema, „Spaţii publice – schimb de perspective între Europa şi China”, a fost una de mare actualitate, dat fiind procesul global de urbanizare accentuată și provocarea majoră pe care o reprezintă, atât pentru europeni cât şi pentru chinezi, felul în care vor arăta oraşele viitorului.
S-a discutat despre cum pot artiştii să dinamizeze spaţiul public acordându-i noi valori, interpretări şi implicând cetăţenii; valoarea economică, culturală, socială a acestei implicări; crearea unor oraşe sustenabile; imaginație, creativitate şi viziuni asupra viitorului.

„Prezenţa voastră aici mă convinge că totul este posibil atunci când atâtea energii se adună, mânate de cele mai generoase intenţii”, a spus Lilian Zamfiroiu, preşedintele Institutului Cultural Român, organizatorul evenimentului. Ideea a fost subliniată şi de Annika Rembe, preşedintele EUNIC, care a arătat că „perspectiva artiştilor e foarte importantă, deoarece artistul vorbeşte limba forului interior al oamenilor, pe care deocamdată noi, ceilalţi, încercăm s-o aflăm”.

„În prezent, 70% populaţia Chinei locuieşte în oraşe, cu toate problemele care decurg de aici: trafic, poluare. Aceste probleme trebuie rezolvate”, a mărturisit profesorul Dong Ya de la Universitatea Tianjin, care a observat că în România există multe clădiri care seamănă cu cele construite în China. Vorbitorul a pledat pentru valorificarea tradiţiilor, astfel încât fiecare loc să-şi exprime particularităţile. „Nu ştiu dacă soluţiile sunt comune, dar am descoperit că multe dintre probleme sunt aceleaşi”, a constatat şi Liviu Jicman, vicepreşedintele ICR.

La rândul ei, curatorul evenimentului, Mary McCarthy, care este director al National Sculpture Factory din Cork (Irlanda), a declarat, la capătul celor trei zile de discuţii, că „dialogul artiştilor e altfel decât cel al politicienilor şi, de multe ori, mai eficient. La Bucureşti au fost discuţii sănătoase şi deschise, de-a lungul cărora au fost sădite multe idei”.

Organizatorii evenimentului au mai remarcat că unul din marile succese ale celei de-a 6-a ediţii a Dialogului cultural Europa-China l-a reprezentat programul de rezidenţe în oraşe europene (Viena, Linz, Berlin, Stockholm, Bruxelles şi Cork). Timp de o lună, şapte artişti din China şi Hong Kong au experimentat noi oportunităţi artistice, apoi au împărtăşit ceea ce au aflat. Unul dintre ei, arhitectul Bu Bing din Shanghai, a povestit despre imaginea de simbol a Podului  Katarinahissen and Gondolen din Stockholm, cu picioarele aflate pe niveluri diferite. „E o metaforă foarte potrivită pentru dialogul nostru: două culturi diferite, care întind un pod între ele”, a fost concluzia exprimată de Mary McCarthy.

Pentru România, Dialogul Cultural Europa-China a avut o semnificaţie aparte: se împlinesc 65 de ani de la stabilirea relaţiilor româno-chineze. „Este o aniversare la care ţinem foarte mult. Chiar dacă România şi China sunt situate de o parte şi de alta a globului, între cele două ţări s-au statornicit în timp relaţii dintre cele mai bune, atât din punct de vedere economic, cât şi cultural. Vom marca acest moment într-un mod special, atât prin organizarea acestui eveniment, cât şi prin inaugurarea Institutului Cultural Român de la Beijing, care își asumă rolul de interfaţă între cultura română şi cea chineză”, a spus Lilian Zamfiroiu.

Dialogul Cultural Europa-China a pornit de la o idee simplă: aceea de a crea un cadru în care două lumi să vină alături, să arate ce are mai bun fiecare, să împărtăşească şi, împreună, să caute şi să ofere soluţii la provocările epocii pe care o trăim.

Mașina oficială: Țiriac Auto-Mercedes Benz

Instituții partenere: Consiliul General al Municipiului București, Camera Deputaților (Parlamentul României), EUNIC București

Parteneri Media: Agerpres, Capital, Evenimentul Zilei, Igloo, Modernism, Observator Cultural, Zeppelin

Recomandat de: RFI