Sindromul Școala de la Cluj și „imitatorii”


Succesul internațional al Școlii de la Cluj este o reușită de necontestat și fără precedent, de care trebuie sa ne bucurăm, aproape fără alte comentarii.
De cealaltă parte a succesului, orgoliul sau invidia unora dintre artiștii Școlii de la Cluj (nu neapărat din primul eșantion) ajunge uneori să le sufoce unora discernământul. Porniți la drumul internațional acum 7-8 ani, cu complexul periferiei culturale, chiar în raport cu Capitala, imaginea lor despre ei a alunecat ușor în mândria, încă și mai periferică, de tipul „buricul lumii”. Orice artist român, maghiar sau moldovean, mai tânăr ori mai necunoscut, care din nefericire pictează, trebuie neapărat că seamănă cu unul sau cu altul dintre artiștii Școlii de la Cluj, în termeni de imitator.
Însă reperele Școlii de la Cluj sunt la rândul lor preluări și „imitații” cu câteva rădăcini locale (ex. Corneliu Brudașcu, Radu Solovăstru etc.), amestecate cu altele internaționale (ex.: Școala de la Leipzig, Luc Tuymans, Michaël Borremans etc.), adăugându-se legitim curentului vizual mai larg al figurativității noului realism.
Am întâlnit același sindrom și în banda desenată românească, fiecare creator dintr-o generație sau alta considerându-se primul care a inventat BD-ul românesc (ocupând primul și singurul loc).

Disclaimer

Punctul critic introduce prezentarea unor subiecte referitoare la scena și piața de artă românească, într-un format de observație compactă, rezumată (de două sau patru paragrafe), fără să-și propună poziționarea într-o tabără de opinie sau alta.  

Punctul critic dorește să deschidă subiecte interesante și invite la dezbatere.

Punctul critic încurajează comentariile la articole, în care sunt binevenite opiniile personale cu privire la subiect abordat. Autorul participă și el la dezbatere ca un oricare alt comentator. Sunt descurajate opiniile care atacă persoane și nu subiecte.

 

 

cosmin-nasui---punctul-critic

 

9 total comments on this postSubmit yours
  1. bun. e bine. însă doar atât?! cu siguranță și curajos ar trebui dezvoltat subiectul și extins la cam tot ce se întâmplă în momentul de față în arta contemporană românească care abundă de bâlbâieli existențiale și reluări, preluări și alte variațiuni pe teme date. discuția ar trebui să fie sinceră, la obiect, fără partizanate și fără mahalagisme. ar fi cazul, în publicațiile de specialitate să citim critică adevărată nu texte laudative fără discernământ. eventual la obiect și cu soluții constructive ar fi ideal.
    așadar?!

  2. E ironic cum in campul din dreapta al paginii in care se vorbeste despre sindromul imitarii, apare o reclama la “The essence of Reality”, cu o imagine tulburator de asemanatoare cu cele descrise ca fiind specifice Scolii de la Cluj. E mai degraba esenta, nu a realitatii, ci a imitarii imitatorilor.

    Dar, sa nu uitam, Scoala de la Cluj inseamna mult mai mult decat pictura!

  3. Buna Horea, Exact la tipul tau de comentariu, (apropo de termenul de imitator), face referire observatia notata de mine. (Un galerist roman spunea la TV ca pana si studentii de la Royal Academy din Londra il copiaza pe unul dintre pictorii de la CJ.) Dupa opinia mea este cam neplacut sa folosesti marketingul fals pentru ca-i intoxica pe cei care nu cunosc sau verifica astfel de informatii.

    Cei mai multi dintre artistii incadrati ca si imitatori nu au vazut in realitate, nu trei lucrari, ci nici macar o lucrare a artistilor Scolii de la CJ. Altii poate nici nu stiu cine sunt artistii de la CJ si se inspira direct din Borremans, Tuymans, Richter etc.

    Aproape in fiecare tara din regiune gasesti macar trei artisti care lucreaza intr-o maniera asemanatoare cu cea de la CJ, Poate s-au inspirat (suntem bucurosi cand este asa) ori poate nu de la Cluj. Cred ca este depasit acum sa privesti mic si unidirectional in termeni de „Scoala Ardeleana, singura care vorbeste corect si literar limba …”

    Situatii asemantoare am mai intalnit si in industria filmului tot de la noi:
    Cand mai apare o productie cinematografica romanesca unii zic ca seamana cu un film de-a lui Puiu sau Mungiu. Intretimp lumea si criticii s-a obisnuit cu Jude, Netzer, Șerban etc. Cu alte cuvinte poti sa astepti sa mai faca Puiu un film, ca sa mergi la cinema, sau poti sa vezi cum a evoluat filmul de la el/ei incolo.

    Revenind pot sa spun ca pictura si arta romaneasca are o evolutie foarte interesanta si merita sa o urmaresti dincolo de niste granite de comunicare si marketing.

    Referitor la expozitia Esentele Realitatii de la Brukenthal (cu artisti maghiari si romani), imaginea din stanga apartine lui MISETICS, MÁTYÁS (http://www.varfok-gallery.eu/artists/misetics-matyas/station-149) care inca din 2004, (cu trei ani inainte de a aparea ca si brand Scoala de la CJ) lucra in maniera pe care o gasesti specifica scolii de la CJ. Dar nu ai cum sa observi asta, decat daca urmaresti ce se intampla si in ansamblul tarii si al regiunii noastre europene.

    Iar pentru cei care se indoiesc de raportul original/inspiratie/imitatie va propun un exercitiu global :) Numiti un artist de oriunde doriti si noi va gasim cel putin inca doi asemanatori vizual lui, chiar si din alte spatii geografice.

  4. Raspund propunerii si va sugerez numele unui pictor francez: Sulien Spianti.

    http://julienspianti.tumblr.com/post/47690753834/attentat-a-st-petersbourg-2013-oil-on-canvas

    Din pictura românesca cine se apropie de acest pictor?

  5. Fara sa ne referim la artistii de la CJ, ne indreptam atentia catre doi pictori de la Bucuresti: Dan Voinea (http://www.modernism.ro/2012/07/18/dan-voinea-2/) si Razvan Boar (http://www.modernism.ro/2011/03/21/razvan-boar-now-what-alert-studio/)

  6. Mare este invidia voastra si Boar a avut inspiratie dupa Ghenie si Victor Man, J. Mortimer Care l-a randul lor,au avut inspiratie dupa Bacon si el l-a randul lui avea inspiratie de la Picasso,Van Gogh, Velazques, Rembrandt, Goya si ei dupa NATURA.
    etc. mai pune-ti mana pe istoria artei.

    E ca si cum ai spune de ex. : “Eu am pictat marul asta tu nu ai nici un drept sa il mai pictezi niciodata….!!!!!!”

    P.S. Savura-ti arta!!! nu va mai criticati atata.
    Vorba lui Picasso: “Un mare artist fura” pe cand un artist prost “imita”!!!!
    Acum ce inseamna aici “prost” e foarte subiectiv.

  7. Cea mai mare problema nu e asta..cu mimesisul..ci problema este ca nici macar artistii ”etalon” adica cei care sunt imitati..nu au nici o treaba cu subiectele pe care le picteaza.ce picteaza ei e ca si horoscopul..universal valabil cam pentru toti…asta e…ei picteaza pentru altii…un soi de prostitutie…ce legatura afectiv emotionala este intre ”Gaynie” si Lenin?sau Hitler?..imi explica cineva?l-a cunoscut personal ..sau?cum se explica aceasta afinitate a dumnealui pentru aceste subiecte lugubre,sinistre si pline de conotatii si valente politice?e cumva implicat in politica?asta ar justifica latura auxiliara a artei sale?dar?..mie sincer…imi place cum sunt pictate…dar ma apuca sila cand vad iarasi si iarasi aceleasi subiecte….cu fete stand osandite in colturi de incaperi,cu tot felul de femei goale si schingiuite in fel si chip legate..un fel de bondage al picturii?asta denota un singur lucru..viciile si perversiunile ascunse ale acestor pictori…frate cand ma uit la o pictura de secol 19 ma simt om..cand ma uit la pictorii astia ma simt osandit,animal fara ratiune…ci doar un simplu generator de fetishuri care s-a ridicat pe 2 picioare din greseala pentru ca in sine a ramas acelasi animal mizerabil…arta innobileaza nu desacralizeaza…Toata problema este IDENTITATEA..cand nu o ai..iei una de imprumut..la asta se rezuma imitatiunea..ca: imprumutul in forma sau continut a unui lucru sau atitudine,obicei..Mi-a placut remarca de mai sus a citatului lui Picasso..asa este..Dar cand ma uit la celelalte aspecte ale vietii si demersul firesc al lucrurilor in ultima perioada gasesc o justificare imediata la aceste ”caderi”..ne identificam cu filmele,cu cartile slabe cu revistele porno cu filmele porno ,cu violenta cu minciunile din mass media…ele incet incet dau nastere la acest tip de personaj…cu identitate de imprumut…

  8. Si inca un pictor francez, Jean Rustin, un pictor bulversant si unic(cred eu ).

    http://www.rustin.be/peintures-et-dessins/peintures

Submit your comment

Please enter your name

Your name is required

Please enter a valid email address

An email address is required

Please enter your message

About

Modernism.ro construieşte infrastructura, adică autostrăzile, viaductele şi podurile de informaţie, pentru a te bucura de creativii dependenţi direct din rezervaţiile lor naturale.

Modernism.ro îţi aduce online evenimentele expoziţionale, vernisajele şi stă de vorbă cu artiştii într-un stil relaxat.

Modernism.ro nu se identifică în mod necesar și nu își asumă răspunderea pentru opiniile și viziunile exprimate în materialele de pe SITE și/sau în comentariile utilizatorilor SITE-ului. De asemenea, ne rezervăm dreptul de a nu publica, de a șterge sau refuza orice comentariu sau material care aduce prejudicii grave de orice natură la adresa unui alt utilizator sau persoane, ori ale cărui idei sunt complet în afara conceptului general al SITE-ului, ori care contravin valorilor de bază prezentate pe SITE. De asemenea, linkurile din SITE către alte site-uri (site-uri externe) sau imaginile sau clipurile de pe alte site-uri nu sunt aprobate, verificate sau autorizate de SITE. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru acele linkuri, imagini sau clipuri video.

Pentru a putea utiliza continutul materialelor publicate de site-ul Modernism.ro vă rugăm să menționați sursa www.modernism.ro.

Modernism © 2014 All Rights Reserved

The Leading Romanian Art Magazine Online

Display Pagerank
Nice... skip and back to the content

Like us on Facebook and stay updated on global art news, focus on Romania.

Thanks... but I've already liked this site!
....